Acționarea electrică a mașinilor unelte

Actionarea electrica a masinii unelte

Tabel 1. Domeniul actionarilor utilizate la m.u.

Actionare principala Actionari de avans Actionari auxiliare

Arbore principal freza, strung sau culisou Lant avans

x,y,z,A,B,C Lichid de racire, aer comprimat, alimentari

Domeniu de turatii 0-30000 rot/min 0-6000 rot/min -

Domeniu de reglare >1:500.000 >1:500.000 constant

Putere Pana 100kW Pana 20 kW redusa

Moment(Cuplul) 20-750 Nm 5-100 Nm redus

Dinamica 5-500 ms la turatia nominala 5-50 ms la turatia nominala scazuta

Cerintele care trebuie indeplinite de catre principalele unitati in ceea ce priveste performantele de operare si activele putere, sunt prezentate in tabelul 1. Pentru comparatie, cerintele sunt enumerate in actionari avans si auxiliare. Actionarile de avans (a se vedea volumul 3) produc miscari avans ale meselor, suportilor sau pinolelor, in timp ce unitatile auxiliare ca pompe de racire, ventilatoare, sau alta unitate a unui echipament auxiliar. In stabilirea gamei vitezei arborelui principal, cum ar fi un strung, conform relatiei n = v / (d.?) la viteze de taiere realizabile si ale domeniului diametrului piesei de prelucrat sunt luate in considerare. Rigiditatea la torsiune a lantului de actionare trebuie sa se asigure ca viteza de taiere sub modificari de sarcina ramane aproape constanta in timp.

Motoare de curent continuu

Motoarele de C.C. excitatie separata au fost mult timp folosite ca principale actionari ale masinilor-unelte, deoarece acestea sunt considerate cu o mare rigiditate la torsiune sub sarcina si viteza lor poate fi variata in limite largi. Astazi, ele au pierdut pozitia lor preferentiala pentru miscarea principala si cele de avans in favoarea motoarelor sincrone. Cu toate acestea, comportamentul motorului de curent continuu este descris, deoarece proprietatile lui se aplica, in general, la alte clase de motoare.

Pentru operarea unui motor de curent continuu, este necesara o sursa de energie electrica, care produce o tensiune continua reglabila.

Traditional motoarele AC cu trei faze au din cauza frecventei curentului alternativ numai viteza constanta. Reglarea continua a vitezei putea fi realizata anterior numai pe cale mecanica sau hidraulica. Pe de alta parte erau incercari pentru variatia turatiei motorului electric in sine. Acest lucru a fost testat cu motorul de curent continuu.

a) Motoarele de CC prin natura lor nu depind de frecventa 50 Hz ca in cazul curentului alternativ, si viteza lor poate fi reglata la infinit prin masuri adecvate Din pacate, cu toate acestea, industria nu dispunea de motoare de c. c. disponibile. In plus, el nu putea fi transformat. Aceasta sarcina la inceput a fost realizata prin grupul Ward-Leonard Dar efortul era atat de mare, incat numai pentru strunguri sau freze cu reglarea continua precisa era justificata. Laminoarele fost echipate cu asemenea cu grupuri Leonard, deoarece vitezele de rulare trebuie sa fie exacte si sa fie variabile.

b) Pe de alta parte sunt disponibile in prezent sisteme cu semiconductori din siliciu, echipamente performante pentru controlul electric al sistemelor de actionare adica, acesta utilizeaza motoare de CC, alimentate de la trei-faze print-o grila de redresoare. Aceste tiristoare permit motorului de curent continuu acelasi mod de comanda cu cel al grupului Leonard. In acest punct, mai vorbim de interesantul din punct de vedre constructiv, motor de c.c. cu rotor disc, utilizat pentru actionarea masinilor unelte mentionate.

c) In continuare vom discuta modul de comanda al grupului Leonard, deoarece acest lucru ajuta la o mai buna intelegere. Agregatul Leonard in principiu consta din trei masini electrice. Un motor trifazat AC alimentat de la retea