Acest fenomen, pus in evidenta pentru prima data in anul 1669 de catre Bartholin, studiat de Huygens si explicat de Fresnel, consta in dedublarea unei raze de lumina la trecerea printr-un mediu anizotrop (cum este cazul calcitului - CaCl3 - numit si spat de Islanda).
Nu toate cristalele prezinta fenomenul de birefringenta, cum este cazul substantelor care cristalizeaza in sistemul cubic. In schimb, unele substante transparente, necristalizate, devin birefringente sub actiunea unor factori externi (tensiuni mecanice, campuri electrice sau magnetice, etc.)
Calcitul cristalizeaza in sistemul romboedric, cu unghiul dintre muchii de aproximativ 102? (figura 6.1).
Exista o axa OO', axa de simetrie a cristalului, numita axa optica, cu proprietatea ca, la propagarea luminii pe directia acestei axe, fenomenul de birefringenta nu se observa.
Cristalele care au o singura axa optica se numesc cristale uniaxe si din aceasta categorie fac parte cristalele care cristalizeaza in sistemele patratic, hexagonal sau romboedric. Exista si cristale care prezinta doua axe optice, cum sunt cele care cristalizeaza in sistemele monoclinic, triclinic si ortorombic si care se numesc cristale biaxe.
Birefringenta se manifesta prin scindarea unei raze de lumina incidente in doua raze refractate, numite raza ordinara, respectiv raza extraordinara. Planul determinat de axa optica si raza incidenta se numeste planul sectiunii
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
