Cap.1. DEFINITII
1.1 Conceptul de negociere:
Proces tranzactional ce are loc între doua sau mai multe persoane pentru încheiere de conventii cu caracter comercial, economic (tarifar), juridic etc.
Tratative încheiate între parteneri de afaceri privind cumpararea si vânzarea de marfuri, produse.
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
1.2 Negociere
Proces în care se duc tratative bi sau multilaterale cu privire la problemele de interes comun ale negociatorilor. Acestea pot fi internationale si interne. Dupa nivelul la care se angajeaza negocierea, cele internationale pot fi la nivel înalt (între sefii de stat si între guverne), la nivelul ministrilor, la nivelul expertilor.
Rezultatul negocierilor se consemneaza în tratate, conventii sau acorduri internationale.
Negocierile interne pot fi comerciale, colective-salariale, de valori mobiliare.
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
1.3 Negociere bancara:
Negociere încheiata între reprezentantii bancii si solicitant privind acordarea unui împrumut bancar, în cea ce priveste clauzele contractuale si anume: destinatia creditului, modul de acordare, termenul de rambursare, nivelul dobânzii si garantiile asiguratorii.
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
1.4 Negociere directa:
Modalitate prin care vânzatorul si un potential cumparator convins asupra care trebuie incluse în contractul de vânzare-cumparare ce are ca obiect actiuni emise de catre o societate comerciala la care statul este actionar.
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
1.5 Negocierea de loturi de actiune:
Este tranzactia asupra unor importante posturi de actiune în afara sedintelor bursei. Vânzarile de actiuni se fac direct sau prin intermediul bancilor, dar în toate cazurile fara a trece prin bursa. Ele au aproape întotdeauna loc în raport cu fuziunile de întreprinderi sau cu ocazia altor tratative. Pentru aceste afaceri, nu se aplica cursul bursei, ci un pret care face obiectul unei negocieri speciale. Pentru loturile de actiuni care garanteaza controlul majoritar sau integral al societatii respective, trebuie sa fie platit un supliment adecvat în general, de 10% sau mai mult asupra cursului bursier.
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
1.6 Negocierea vânzarii:
Negociere ce se bazeaza pe relatia ce se stabileste între vânzator si cumparator în fiecare etapa a acestei actiuni, respectiv: primirea cumparatorului, informarea lui, prezentarea marfii si argumentarea vânzarii (natura, calitatea, caracteristicile fabricatiei, garantia produsului etc.), perfectarea vânzarii (clauzele contractuale).
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
1.7 Negocieri salariale:
Forme de tratative multilaterale în care sunt implicati guvernul, patronatele, sindicatele si alti agenti sociali, privind în special dimensionarea salariului, indexarile si anumite prevederi ale dreptului muncii.
Rezultatul negocierii salariale se consemneaza în: contracte colective de munca/individuale; conventii (la nivel de ramuri, subramuri, sectoare de activitate); acorduri partiale/totale (pe termen lung sau scurt). Toate acestea sunt concretizate potrivit întelegerii dintre parti.
Negocierile salariale au început sa se practice în perioada interbelica. Logica sociala confera negocierilor salariale si sindicatelor un loc privilegiat în rezolvarea tensiunilor sociale sau a conflictelor din cadru sistemului economico-social.
Sursa:Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, vol.I, Ed. Academica de Management, p.535.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.