Temele la disciplina Expertiză Mărfurilor și Produselor

TEMA 2: ORGANIZAREA ACTIVITATII EXPERTULUI

1. Atribuirea calitatii de expert

2. Desemnarea si numarul expertilor

3. Rechemarea si inlocuirea expertului

4. Obligatiile si drepturile expertului

1. Conform legislatiei in vigoare, instanta judecatoreasca sau alt organ administrativ, pentru solutionarea unui litigiu sau pentru ilucidarea unor probleme, pot apela la specialisti de inalta calificare cu ajutorul carora se va stabili adevarul.

Expertiza este un mijloc de proba, prin urmare concluziile expertului de asemenea poseda o putere probatoare fara a fi martor.

Principalele deosebiri dintre expert si martor:

1. Martorul descrie faptele, imprejurarile in care a avut loc litigiul, conform organelor sale de simt, pe cind expertul prin concluziile sale expelica provenienta litigiului, prin fapte argumentate stiintific, adica el se pronunta ca specialist.

2. Expertul poate consulta documentele aflate-n dosarul cauzei, poate participa la dezbateri, poate cere lamuriri de la instanta judecatoreasca sau de la partile aflate-n conflict, martorul asa imputerniciri nu are.

3. In rezultatul efectuarii expertizei, expertul ocupa o functie activa, pe cind martorul o functie procesuala pasiva.

Principala asemanare dintre expert si martor este ca atit concluzia expertului cit si marturia martorului nu au o putere definitiva, ci una relativa.

Ca expert in RM pot fi persoanele de o inate calificare care vor sustine un examen la specialitate, organizat de Ministerul Justitiei. Scopul examenului este de a verifica nivelul de cunostinte, de a insusi gradul de cunoastere a normativelor tehnice, gradul de insusire a dispozitiilor guvernamentale, precum si insusirea altor normative tehnice. Persoanele care candideaza la calitatea de expert, trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

1. Cetatean al RM + cunoasterea limbii de stat;

2. Sa aiba studii superioare + stagiu de munca nu mai mic de 5 ani in specialitate;

3. Sa aiba capacitate de exercitiu deplina;

4. Sa fie apt din punct de vedere medical;

5. Sa nu aiba pedepse penale si sa se bucure de o autoritate sociala si personala.

In cazul lipsei de experti atestati intr-o anumita specialitate, instanta poate apela la ajutorul specialistilor ce corespund cerintelor fata de expert.

2. In cadrul unui litigiu, expertiza se poate efectua:

- la cererea uneia dintre parti;

- la cererea ambelor parti;

- din oficiu (din initiativa instantelor de judecata care si decide necesitatea efectuarii expertizei – sunt cazuri cind expertiza nu este obligatorie).

Dupa aprobarea cererii pentru efectuarea expertizei, instanta cu acordul partilor aflate-n conflict, stabilesc persoana expertului. Ca experti pot fi persoane din liste expertilor atestati sau specialisti care pot fi numiti ca experti.

Numarul expertilor desemnati, conform legislatiei in vigoare va fi intotdeauna un numar impar. Daca efectuarea expertizei este necomplicata se va desemna doar un singur expert. Daca expertiza este complexa, se vor desemna 3-5 experti. Hotarirea comisiei de expertiza se va aproba cu vot majoritar. Dupa desemnarea expertilor, instanta va emite un ordin in care vor fi precizate: persoana expertilor, problemele ce trebuie elucidate si durata efectuarii expertizei.

3. Rechemarea expertului se face doar cu motive intemeiate prevazute de lege. Ea poate aparea datorita existentei unor situatii ce creaza parerea lipsei de obiectivitate in activitatea expertului. Motivele rechemarii mentionate de parti pot fi mentionate in cazurile cind:

1. Motivele rechemarii au fost reclamate numai dupa aprobarea candidatului de expert;

2. In cazul cind expertul a fost desemnat din oficiu se vor arata faptele ce duc la rechemarea expertului atit pina la numirea lui, cit si dupa.

Situatiile care pot conduce la rechemarea expertului, creind parerea ca lipseste obiectivitatea sunt:

- existenta legaturilor de rudenie cu una din parti;

- implicarea expertului desemnat sau a rudelor sale intr-un caz asemanator;

- exprimarea parerii asupra cazului cercetat inainte de a fi aprobat;

- primirea de cadouri/fagaduieli din parte uneia din parti.

Cazurile de inlocuire a expertului:

1. Neprezentare in fata instantei;

2. Refuzul nemotivat de a efectua expertiza;

3. Prezenta unor fapte concrete ce dovedesc ca inlocuirea este necesara;

4. Daca expertul se afla in imposibilitatea efectiva de a efectua expertiza.