Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI

1.1. Obiectul de studiu al merceologiei

Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv esential pregatirea teoretica si practica si formarea abilitatilor necesare în domeniile contingente cu lumea marfurilor tuturor acelora care se pregatesc pentru profesiuni si ocupatii în aceste domenii.

În privinta arie tematice, se remarca o adaptare succesiva a continutului initial al merceologiei la conditiile diferitelor perioade parcurse. Se mai observa, totodata, si tendinta perpetua de racordare la specificul scolilor merceologice occidentale, îndeosebi scolile italiana si germana.

Indiferent de evolutia denumirii si de context, merceologia a fost orientata constant spre marfa si problematica marfurilor, orientare ilustrata înca de primele lucrari din domeniu.

Din Prefata celei mai vechi lucrari dedicate cunoasterii marfurilor /Mallian, 1879/, aflam ca aceasta lucrare (si, evident, domeniu de studiu), prezinta „schite istorice asupra originii marfii, provenienta sa, diferentele dintre calitati, proprietatile si diferitele întrebuintari în industrie si arte si procedeele de cunoastere a falsificatiunilor si alteratiunilor”, iar în alta lucrare reprezentativa /Vlaicu, 1895/, purtând în titlu pentru prima oara în România denumirea de merceologie, se mentioneaza ca „Merceologia se ocupa cu studiul originii produselor, al proprietatilor esentiale fizice si chimice, al indicilor de veritabilitate si bunatate precum si mijloacele de a stabili si de a descoperi alteratiunile si falsificatiunile marfurilor”. Însusi titlul lucrarii, Merceologie si Technologie, indica arile tematice distincte ale celor doua discipline: pe când merceologia se ocupa de aspectele ce tin nemijlocit de marfa, technologia1 avea ca obiect istoria si descrierea tuturor procedurilor industriale si de arta, care se aplica la fabricatia marfurilor.

Mai târziu, în perioada interbelica, se arata ca Productologia trebuie „sa adune, sa rânduiasca si sa prezinte metodic date teoretice, stiintifice, practice si economice culese din însasi practica comertului si industriei, <referitoare> la cunoasterea exacta a marfurilor gata, a mersului fabricatiunii sau obtinerii lor, alteratiunilor ce pot încerca, cum si a falsificarilor la care pot fi expuse. Un loc de cinste trebuie sa-l ocupe datele economice în legatura cu productia, transportul si vânzarea diferitelor produse, (…) pentru aceasta facându-se apel la chimie, fizica, stiinte agricole, economice, etc., deci la domenii foarte variate” /A. Teodoru si T. Zaharescu, 1929/. Un alt autor adauga, în deceniul al cincilea, ca pe lânga informatia pur merceologica este nevoie în studiul marfurilor de „date complementare” asupra acestora, ca: „alternatiunile, fabricarile, imitatiile, precum si locul de producere si pietele mari de desfacere”. /A. Pecuraru, 1944/.

Dupa al doilea razboi mondial, se regasesc si în definitia si continutul merceologiei note noi, impuse de reorientarea societatii si economiei. O lucrare intitulata Curs de Studiul marfurilor, editata în anul 1948, cuprinde aprecierea ca „ merceologia nu este atât o stiinta, cât un complex (ansamblu) de cunostinte despre marfuri, care ne sunt furnizate de … zoologie, botanica, mineralogie, chimie, fizica, geografie, tehnologie, economie comerciala”, completând apoi prin

1 Conform lui G. Grundke, termenul Technologie a fost definit prima oara în anul 1772, de Johann Beckmann, ca „stiinta care învata prelucrarea obiectelor din natura sau cunoasterea meseriilor”, înlocuind astfel expresia „istoria artei”, care se folosea cu aceasta semnificatie pâna atunci.

considerarea merceologiei ca „un complex al tuturor cunostintelor asupra numeroaselor produse care formeaza obiectul cumpararii si al vânzarii cu scopul de a întrebuinta si de a câstiga” / St. Tache, 1948/.

Începând cu anii ’80 se remarca o extindere a semnificatiei Merceologiei dincolo de cea a „stiintei care studiaza calitatea marfurilor”, catre aspecte economice, reflectând concentrat orientarile esentiale declarate ale economiei românesti spre valorificarea superioara a resurselor materiale, optimizarea raportului cheltuieli-efecte, cresterea necontenita a bunastarii, etc.

În Dictionarul de Merceologie, editat în anul 1996, este prezentata urmatoarea explicatie: „Merceologia cuprinde ansamblul conceptelor, metodelor, tehnicilor de analiza si apreciere a calitatii si finalitatii produselor si de adaptare si reproiectare a acestora, în vederea unei satisfaceri eficiente, cu sisteme noi si cuprinzatoare de produse”.

Câmpul tematic al merceologiei vizeaza o paleta extrem de larga de elemente având ca numitor comun marfa. În continuare, se enumera alfabetic cele mai reprezentative dintre elementele care alcatuiesc aceasta problematica: ambalare si ambalaje, avarii, calitate (analiza, apreciere, caracteristici, cercetare comparativa, cerinte, certificare, control, evaluare si masurare, gestiune, management, masurare, optimizare), clasificare, codificare, comert, conservare, contractare, contrafaceri, defecte, denaturari, denumire, depozitare, desfacere, examinare, falsificari, garantare, grupe de produse, impozit, istoric, logistica merceologica, manipulare, marcare, materii prime, masurare cantitativa, metode de investigare, natura, normative, obtinere, omologare, origine, particularitati constructive, pastrare, pret, procese tehnologice, proprietati (ale marfii), protectia consumatorilor, protectia mediului, provenienta, receptie, reciclabilitate, recunoastere, semne caracteristice, sistematica, sisteme monetare, sortiment, substituiri, utilizare (comportare în utilizare, întrebuintare rationala), unitati de masura, uzante comerciale, vama.

Având în vedere ultimele lucrari de specialitate în acest domeniu, care determina reconsiderarea definitiei marfii, definim Merceologia ca fiind stiinta care studiaza marfurile, atât cele materiale, cât si cele fara continut material, în toata varietatea si complexitatea problematicii lor.

Enorma lista a bunurilor care constituie marfuri si caracterul mereu înnoitor al acesteia prefigureaza un evantai larg al merceologiei de profil.