Tehnologia Protezelor Dentare

CAPITOLUL I

I.1. Aparatele gnatoprotetice unidentare, denumite şi microproteze, sunt substitute artificiale, inerte şi aloplastice, utilizate clinic în terapia leziunilor odontale coronare.

Leziunile odontale coronare se consideră abateri de la normal prin:

- pierderea integrităţii coronare dentare cauzată de carie, traumatism, abrazie, eroziuni etc;

- anomalii de forma, culoare, volum;

- anomalii de sediu şi direcţie ale coroanei dentare.

Microprotezele au şi alte utilizări clinice ca elemente aso¬ciate în construcţii protetice plurale:

- în tratamentul conjunct al stării de edentaţie, unde capătă denumirea de elemente de agregare şi servesc la fixarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte pe dinţii stâlpi;

- în tratamentul adjunct al stării de edentaţie, microprotezele fixate la dinţii stâlpi, suport, intermediază aplicarea de elemente de menţinere şi stabilizare a aparatelor gnatopro¬tetice adjuncte;

- ca şi elemente componente ale unor dispozitive utilizate la imobilizarea dinţilor parodontotici;

- ca elemente ale aparatelor gnatoprotetice conjuncte utilizate în tratamentul de echilibrare a rapoartelor ocluzale.

Patologia sistemului stomatognat care beneficiază de tratament gnatoprotetic are o multitudine de forme clinice şi o diversitate de posibilităţi terapeutice în care sunt antrenate şi microprotezele. Noi vom aprofunda tehnologia de realizare a microprotezelor utilizate ca elemente unitare.

Microprotezele sunt elemente conjuncte adaptate în mod intim la structurile dintelui de care se fixează cu ajutorul unui liant. Dintele este preparat corespunzător fiecărui tip de microproteză şi constituie substructura organică a respectivei piese protetice. Toate structurile biologice ale cavităţii orale care vin în contact cu aparatul gnatoprotetic formează câmpul protetic. în cazul microprotezelor câmpul protetic este format din: dintele pe care se aplică microproteza, ţesuturile parodontale ale dintelui respectiv, dinţii vecini, dinţii antagonişti.

In funcţie de modul în care microprotezele refac morfologia coronară, acestea se pot clasifica în: microproteze de acoperire, de reconstituire şi de substituire.

In funcţie de agregare, care reprezintă raportul care se creează între microproteză şi suprafaţa preparată a substructurii organice, microprotezele se clasifică în: microproteze cu agre-gare coronară extrinsecă, intrinsecă şi mixtă, cu agregare radiculaţă, agregare dentinară, pulpară etc.

In funcţie de materialul din care se confecţionează, pot fi: metalice (din diferite aliaje metalice), nemetalice: acrilice, diacrilice, ceramice şi mixte: metalo-acrilice, metalo-diacrilice şi metalo-ceramice.

Aceste materiale impun şi tehnologia de realizare:

- turnare - metale şi anumite ceramici;

- ştanţare - metale;

- ardere - ceramicile;

- polimerizare - răşini polimerice (acrilice, diacrilice);

- prin combinarea metodelor enumerate mai sus.

I.2. Indicaţiile de utilizare a diferitelor tipuri de micropro¬teze rezultă în urma examenului clinic, conform indicilor clinico-biologici individuali. Realizarea lor se efectuează în conformitate cu pregătirea substructurii organice de. către medic şi cu indicaţiile transmise de acesta. Execuţia tehno¬logică participă la reuşita tratamentului prin respectarea acestor secvenţe de raţionament medical şi subordonându-se principiilor de tratament gnatoprotetic. Noi vom delimita aspectele prin care tehnologia se subordonează acestor principii generale.

I.2.1. PRINCIPIUL PROFILACTIC se realizează pe două nivele:

- la nivel general urmăreşte profilaxia bolilor generale care pot fi cauzate de tratamentul stornatologic atât la pacient, cât şi la echipa care instituie tratamentul. De aceea, în laboratorul de tehnică dentară se vor introduce măsuri de prevenire a transmiterii bolilor generale prin manopere specifice atât fa piesele ce vin din sectorul clinic, cât şi la cele transmise în sectorul clinic.

- la nivel local se disting trei categorii de obiective:

• obiectivele profilaxiei primare care se adresează menţi¬nerii stării de sănătate a structurilor sistemului stomatognat;

• obiectivele profilaxiei secundare prin care se împiedică apariţia unor modificări patologice în urma instituirii tratamentului stomatologic. In cazul microprotezelor se va evita apariţia proceselor carioase şi a altor leziuni consecutive incorectei adaptări între piesa protetică şi substruc¬tura organică;

• obiectivele profilaxiei terţiare care urmăresc împiedicarea extinderii fenomenelor patologice la structurile vecine, în cazul nostru ţesuturile ce vin în contact sau sunt la distanţă de dintele pe care s-a aplicat microproteza, şi a tulburărilor ce pot surveni la nivelul celorlalte componente ale siste¬mului stomatognat.

Ca atare, în timpul executării protezelor dentare unitare trebuie să avem în permanenţă în vedere obiectivele profilaxiei generale, iar la nivel local ale profilaxiei secundare şi terţiare.

Un prim obiectiv profilactic în elaborarea microprotezelor îl constituie menţinerea stării de sănătate a sistemului parodontal. Afectarea frecventă a parodonţiului este posibilă prin nerealizarea corectă a ariei de contact proximal, dimensiunilor şi morfologiei caracteristice a spaţiului interproximal, ambrazurile contururilor coronare, adaptării cervicale la nivelul coletului dentar. La nivel ocluzal trebuie restabilită morfologia ocluzală, iar pe ansamblu trebuie respectat raportul coroană/rădăcină şi nemodificarea parametrilor implantării.

Caria dentară se previne prin crearea unei joncţiuni dento-protetice perfect etanşe care nu permite comunicarea mediului oral cu plaga dentinară rezultată din prepararea substructurii organice. La microproteză, prin conformarea tuturor suprafeţelor externe se urmăreşte .să nu se creeze zone de retenţie pentru alimente cu dinţii vecini, iar întreg ansamblul dinte-microproteză să favorizeze autocurăţirea şi periajul corect (curăţirea).

Disfuncţiile la nivelul determinantului anatomic dentar se previn prin confecţionarea de microproteze care să asigure rapoarte ocluzale statice şi dinamice corecte. Prin materialele din care se confecţionează, conformaţie şi finisare, microprotezele nu trebuie să afecteze cu nimic caracteristicile mediului oral şi integritatea ţesuturilor moi cu care vin în contact.

I.2.2. PRINCIPIUL CURATIV constă în refacerea integrală a funcţiilor globale ale sistemului stomatognat prin reconsti¬tuiri morfologice corecte ale coroanelor dentare afectate de leziuni odontale coronare.

I.2.3. PRINCIPIUL BIOLOGIC impune ca microprotezele, să se integreze organismului prin biocompatibilitatea faţă de ţesuturile vii a materialelor din care se confecţionează. Aceste materiale nu trebuie să fie toxice şi nu trebuie să-şi modifice în timp structura chimică în urma proceselor tehnologice sau a funcţionării în cavitatea orală, sau starea de suprafaţă şi să nu traumatizeze ţesuturile orale.

1. BAClU C., ALEXANDRESCU I., POPOVICI R., BACIU MARIA - Ştiinţa materialelor metalice. Ed. Didactică şi Pedagigică, Bucureşti, 1996

2. BOCCARA ERIK - Interet de la tehnique de la cire par addition dans la stabilitte dimenssionelle de maquettes de prothese. Les Cahiers de Protheses, vol. 45, 1984

3. BOURELLY G., DAVID P. - Cum se orientează solidificarea pieselor din aliaje metalice în tehnica turnării protezelor dentare. Les Cahiers de Protheses, 1980

4. BRATU D. şi col. - Materiale dentare utilizate în laboratorul de tehnică dentară. Ed. Helicon, Tiniişoara, 1994

5. BRATU D. şi col. - Coroana mixtă. Ed. Helicon, Timişoara, 1994

6. BRUGIRARD J.; GUIRALDENQ J. - La fusione en prothetique dentaire. Enciclopedie Medico-Chirurgicale, Paris, 1989

7. BURLUI V. şi col. - Protetică dentară. Curs litografiat U.M.F. Iaşi, 1989

8. BURLUI V. - Gnatologie clinică. Ed. Junimea, Iaşi, 1979

9. COMBE E. - Date asupra materialelor dentare. Ed. Chiurchill Livingstone, Londra, 1992

10. CAITUCOLLI FR. - La fusione en prothetique dentaire. Enciclopedie Medico-Chirurgicale, 1973

11. CAITUCOLLI FR., FERRAN P. - Parametrii principali factori de reuşită prin metoda cerii pierdute. Les Cahiers de Protheses Dentaire, voi. 40; 1982

12. FROMENT J., ALDIE J. – C.F.A.O. - Sistemul Cerec - Realites Cliniques, voi. IV, 1993

13. FUSAYAMA TAKAO - Suprafaţa rugoasă a pieselor turnate prin diferite tehnici de turnare. The Journal British Dent., vol. V, 1973

14. HARTER J. – Incercare de sinteză privind restaurările ceramo-metalice. Restaurări unidentare şi punţi de mică amplitudine. Actualites d'odonto-stomatologiques, voi. 126, 1979

15. HĂRAUSGEGEBEN, von L. HUPFAUF - Festsitzender Zahnersatz. Ed. Urban and Schwarzenberg-Munchen, voi. 2 şi 5, 1987

16. GUYONVARE C. - Les aplications de l'electrolise -L'information dentaire, voi. 16, 1971

17. IONESCU Gh. şi col. - Clinica preparării dentare în vederea aplicării de rnicroproteze. Ed. Apollonia, Iaşi, 1997

18. KWITKOWSKI ST. - A preliminary consideration of the glass-ceramic dowel post and core. The Internaţional Journal of Prosthodontics, voi. 2, 1989

19. LABARGE JJ., TREHEUX D. - Durificarea aliajelor dentare turnate pe bază de aur. Les Congres Internationeles de Metalurgie Dentaire, Lyon, 1980

20. MUIA PAUL - The four dimensional tooth color system. Quintessence Publishing Co. Inc., Chicago, 1985

21. MARMASSE A. - Denttisterie Restauratrice - Tom II. Ed. Beiliozze J.B. et files, Paris, 1970

22. MORMON W. - Inlay C.A.O. - F.A.O. - C.E.R.E.C. - 5 . ani de existenţă. Clinique, Odontologie - Vol. 13, 1992

23. NEY crown and bridge. Tehniques book, 1972

24. PERLMUNTER S. - Reconstitutions ocluzalles et Ies procedees ceramo-metaliques. Actualites d'odonto-stomatologiques, voi. 126, 1979

25. RÎNDAŞU I. - Proteze dentare - vol. 1. Ed. Medicală, Bucureşti, 1994

26. RIESGO OMAR - Porcellain sur alliages nonpreciosses. Les Cahiers des Protheses Dentaire vol. 42, 1983

27. STURDEVANT J.P. - Gold inlay and gold onlay - operative dentistry restauration for II cavity preparation, Ed. III, Mosby Company. The art and science of operative dentistry -capitolul XIV, 1994

28. STURDEVANT J.P. - Gold inlay restauration for classes I, IV, V and VI cavity preparations and the pinledge restaurations. The art and science of operative dentistry - cap. XV, 1985

29. SHELL J. - Dental materials. St. Louis, The CV. Mosby Company, 1938

30. SIMONPAOLI Y - Protocole de cuisson de la porcellain dentaire sur un aliage nickel-chrome. Enciclopedie Medico-Chirurgicale, Paris, 1975

31. SIMONPAOLI Y. et colab. - Ceramo-metaliques sur des , materiales nonprecioses. Actualites d'odonto- stomatologiques, vol. 109, 1975

32. SETZ JURGEN - Adaptarea marginală a coroanelor galvano-ceramice cimentate. The International Journal of Prosthodontics, vol. I, II, 1989

33. STELEA O., MORARIU C. - Biomateriale. Ed. Apollonia, Iaşi, 1997

34. VICQ B. JANOT - Stabilite dimensionelle des cires a maquettes en protheses conjointe. Les Cahiers des Protheses, nr. 31, 1980

35. WOHLEWEND ARNOLD - Metallo-ceramic and all porcelain restaurations current considerations. The International Journal of Prosthodontics, voi. 2,1989