Subiecte Rezolvate Oncologie

1. Cancerul. Definiţie:

Dezvoltarea unei populaţii celulare, a cărei creştere scapă de sub controlul mecanismelor de reglare homeostatică.

Populatia celulară poată să provină dintr-o singură celulă (suşă, clonă malignă) transformată (frecvent), sau din mai multe celule (clone celulare), care prin dezvoltare anarhică determina formarea unei tumori. (prima – dezvoltare monoclonală, a doua – dezvoltare policlonală).

Tumora se dezvoltă spontan prin extensie locală sau se poate transmite la distanţă, metastazând, ducând ireversibil la deces. Tumora se dezvoltă mai lent sau mai rapid, funcţie de particularităţile ei biologice şi de răspunsul organismului purtator.

(cancer  tumoră în sensul tumefacţiei; relaţia cancer – oragnism e de natura biologică, nu imunologică)

2. Care sunt argumentele care sugereaza ca boala canceroasă = tulburare genetică?

2.1) la nivelul celulelor maligne apar aberaţii cromozomiale caracterizate prin:

- anomalii cariotipice de număr, structură (deletii, inversii, translocaţii, cromozom inelar)

- modificări genetice legate de apoptoză (gena noramlă se transformă în oncogenă)

2.2) genele modificate se pot transmite la urmaşi:

- gena BRCA1 ce apare modificată la femeile cu cancer de sân se transmite direct la descendenţi (60-80%); dacă în AHC exista o bunică sau matuşă cu cancer, BRCA1, şansele cresc pentru vârsta tânară (32-35 ani)

- dacă gena BRCA1 este modificată la toate rudele >30 ani => risc crescut/mare, ce recomandă mamectomia bilaterală profilactică preventivă

2.3) retinoblastomul şi nefroblastomul (tumora Wilms) sunt genetice, apar bilateral (transmitere autozomal dominantă)

2.4) unele boli genetice se pot maligniza:

- polipoza intestinală (60-100%), neurofibromatoza de tip I (boala von Recklinghausen), boala fibrochistică a sânului

- initierea se produce în urma acţiunii/leziunii la nivelul ADN, genele normale transformandu-se în oncogene

2.5) se presupune o transmitere virală ereditara (virogene ce se pot activa).

3. Epidemiologia cancerului. Definiţie:

Studiul distributiei şi al dinamicii îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer (raportate la populaţia unei ţări, a unei regiuni geografice) + studiul factorilor de risc din mediul înconjurator ce concură la apariţia acestora, studiind şi posibilitatea de înlăturare sau de diminuare a efectului acestor factori de risc (profilaxie primară).

Acest studiu se raportează la populaţia unei ţări sau la grupe populaţionale din ţara respectivă sau din anumite regiuni în funcţie de sex, vârstă, rasă, profesie, mediu.

4. Principalele subdiviziuni în epidemiologia cancerului. Enumerare:

E. descriptivă ; E. analitică; E. experimentală

5. Epidemiologia descriptivă. Definiţie:

Studiază dinamica şi progresia îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer în populaţia umană, în funcţie de sex, vârstă, profesie, rasă, mediu, atât în timp cât şi în spaţiu.

Foloseşte indici:

a) extensivi, de greutate specifică sau de structură fenomenului epidemiologic (ex.: cancer osos/totalitatea cancerelor = 8%)

b) intensivi¬, indici de frecvenţă sau intensitate (Incidenţă, Mortalitate, Prevalenţă)

6. Epidemiologia analitică. Definiţie:

Studiază pe loturi mici, restrânse populaţional, pentru fiecare tip de cancer în parte, ipotezele sugerate de epidemiologia descriptivă privind factorii de risc care duc la îmbolnăviri.

Pt.  tip de celulă există 2 tipuri de anchete epidemiologice:

a) Prospective (un lot expus/alt lot neexpus la factori de risc => comparări)

b) Retrospective (un lot test / alt lot martor => comparări fişe de observaţie pentru a vdea expunerea)

7. Epidemiologia experimentală. Definiţie:

Măsoară efectele diverşilor factori de risc asupra populaţiei şi stabileşte dacă există o relaţie de cauzalitate între boală şi factorii potenţial carcinogeni din mediul înconjurator, controlând deci o ipoteză elaborată descriptiv şi verificată analitic.

8. Incidenţa:

= Indice de morbiditate privind nr. de cazuri noi de boala aparute într-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa).

9. Indice de mortalitate:

= Numarul de decese prin cancer intr-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa).

10. Indice de prevalenta:

= numarul de cazuri noi si vechi intr-o anumita perioada fixa de timp (deobicei 1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa).

11. Indicatori extensivi. Definitie in epidemiologie:

= o fractiune dintr-un fenomen studiat raportat la fenomenul luat în totalitate inmultit apoi cu 100, aratand % partii fata de întreg. adica : F (fen. studiat) / T (fen. studiat) 100

Exemplu : 100 de femei suspecte de cancer (fenomen in intregime) dintre care 5 au cancer (fractiune). Indicele extensiv va fi 5/100  100 = 5%.

12. Sursele de informatie pentru anchetele epidemiologice descriptive:

-1- Fisa de consultatie, foaia de observatie

-2- Carnetul de sanatate

-3- Certificatul de deces (dg. de certitudine se pune inainte sau la necropsie)

-4- Registrul spitalicesc de cancer

-5- Registrul National de Cancer

13. Registrul National de Cancer. Definitie, obiective:

= sistem complex de colectare, înregistrare si prelucrare a tuturor datelor legate de cazurile de cancer pe teritoriul unei tari (sistem informational).

Obiective:

(a) cunoasterea incidentei si localizarii anatomice a cancerului;

(b) cunoasterea evolutiei si tendintelor de evolutie a cancerului (pt. prognostic si metode de combatere a evolutiei)

(c) determinarea supravietuirii prin confruntarea cazurilor noi cu decesele

14. Fisa ONC:

= document ce cuprinde date despre bolnav (de identitate), despre evolutia bolii si tratamentele efectuate completata de primul doctor ce diagnosticheaza cancerul la bolnavul respectiv, precum si date privind dg. de certitudine si localizarea cancerului (cu subdiviziuni anatomice).

15. Tipuri de anchete din epidemiologia analitica:

a) anchete prospective = 2 loturi populationale, respectandu-se regulile esantioanelor, 1 lot expus la factorii de risc, al 2-lea neexpus (martor); la un interval de timp bine stabilit se masoara frecventa îmbolnavirilor prin cancer în cele 2 loturi si se compara

b) anchete retrospective = 2 loturi, unul test (bolnavi de cancer) si altul martor (alte boli), studiindu-se antecedentele bolnavilor si stabilindu-se nr. bolnavilor de cancer cu factori de risc comparativ cu nr. bolnavilor de alte boli expusi la aceeasi factori de risc.

16. Tipuri de esantioane din epidemiologia analitica:

-1- esantion tip I = lot national reprezentativ dpdv statistic (sau nr. acceptat international);

-2- esantion tip II = 2 loturi, primul expus la fact. de risc, al doilea neexpus (martor); (prospectiv);

-3- esantion tip III = 2 loturi, primul bolnavi de cancer, al doilea bolnavi fara cancer; (retrospectiv);

17. Factori incriminati în aparitia cancerului. Clasificare:

I. Factori exogeni (din mediul inconjurator):

A) Factori fizici: radiatii ionizante, radiatii UV, traumatisme

B) Factori chimici: produsi industriali anorganici / organici (hidrocarburi), medicamente,

produse naturale uzuale (tutun, alcool);

C) Paraziti, Micotoxine, Alimentatia, Factori virali, Camp electromagnetic, Materiale plastice

II. Factori endogeni (ai organismului gazda):

Genetici, Imunologici, Hormonali, Sex, Varsta, Stres, Stari precanceroase

18. Importanta cunoasterii fact. de risc exogeni:

Cunoasterea acestora poate asigura o profilaxie cat mai corecta, prin înlaturarea sau atenuarea efectului lor reducandu-se nr. îmbolnavirilor.

19. Rolul radiatiei ionizante în aparitia cancerului:

Radiatia ionizanta (electromagnetica – x, gamma  si corpusculara – electroni, protoni, mezoni, neutroni, particule alfa, beta) actioneaza mai ales la nivelul genomului celular, cu lezarea ADN-ului prin:

- rupturi lant ADN mono/bicatenar

- modificarea protein-enzimelor

- inhibitia fosforilarii oxidative