Resuscitarea Cardio Respiratorie

Ierarhizarea recomandărilor în funcţie de raportul risc/beneficiu. Evaluarea raportului risc/beneficiu a fost făcută în funcţie de gradul de certificare ştiinţifică a utilităţii acţiunii respective.

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

DEFINIŢII

Oprire respiratorie = absenţa mişcărilor respiratorii.

Oprire cardiacă (cardio-circulatorie) = tabloul clinic generat de absenţa sistemică (generalizată) a circulaţiei.

Moarte clinică = absenţa conştienţei, mişcărilor respiratorii şi absenţa pulsului la arterele mari, stare cu potenţial de reversibilitate.

Moarte biologică = absenţa ireversibilă a funcţiilor organismului datorită leziunilor celulare structurale ireversibile.

Moarte cerebrală = absenţa ireversibilă a funcţiei creierului şi a trunchiului cerebral generată de leziuni ireversibile (moarte neuronală).

Stare vegetativă persistentă = este statusul cronic caracterizat de pierderea funcţiilor scoarţei cerebrale (pierderea funcţiilor de relaţie) cu păstrarea totală sau parţială a funcţiilor trunchiului cerebral (păstrarea totală sau parţială a funcţiilor vegetative).

FIZIOPATOLOGIA OPRIRII CARDIO-RESPIRATORII

oprire respiratorie ? / oprire cardiacă ?

Există diferenţe semnificative de vârstă privind incidenţa opririi primar respiratorii (frecventă la sugar şi copil) şi primar cardiace (frecventă la adult şi bătrân).

Există diferenţe semnificative în aplicarea suportului vital bazal la victima cu oprire primar respiratorie sau oprire primar cardiacă.

înţelegerea fiziopatologiei

opririi cardio-respiratorii

OPRIREA RESPIRATORIE

Fiziopatologie

Inima şi plămânii vor continua livrarea de sânge oxigenat către ţesuturi până la epuizarea rezervei alveolare de oxigen; puls prezent, stare de conştienţă în deteriorare;

Durata prezervării circulaţiei: variabil (secunde-minute); depinde de:

Rezerva de oxigen în momentul opririi respiratorii (PAO2 şi PaO2)

Rezistenţa la hipoxie a cordului

Necorectată, oprirea respiratorie duce la oprire cardiacă;

Cauze

Înec, aspiraţie de corpi străini, inhalare de toxice, epiglotită, strangulare

Coma de orice cauză, AVC

Electrocuţie, traumatism, etc.

Semne clinice

Absenţa mişcărilor cutiei toracice

Cianoză progresivă

Deteriorarea stării de conştienţă

Hipotonie musculară

Tratament

Ventilaţie artificială (pentru a asigura oxigenarea sângelui şi a preveni oprirea cardiacă)

OPRIREA CARDIACĂ

Fiziopatologie

Oprirea cardiacă induce oprirea circulatorie cu stoparea imediată a livrării de O2 la ţesuturi;

Oprirea livrării de O2 la creier:

Depleţia rezervelor de O2 în 10 secunde

Depleţia rezervelor de fosfocreatină în 2 minute

Depleţia rezervelor de glucoză şi ATP în 5 minute

Lipsa aportului O2 la creier - pierderea conştienţei şi oprire respiratorie;

Pentru o scurtă perioadă de timp (invariabil secunde): respiraţie agonică (eforturi ventilatorii ineficiente, cu recrutarea musculaturii respiratorii accesorii);

Întotdeauna oprirea cardiacă duce la oprire respiratorie;

Cauze

Infarctul miocardic

Tulburările de ritm (infarct demiocard, ischemie, tulburări electrolitice,etc.)

Hipovolemia (exsanguinare, politraumatisme)

Embolia pulmonară

Tamponada cardiacă

Semne clinice

Pierderea conştienţei (10 secunde); EEG izoelectric în 15-30 secunde;

Respiraţii agonice sau apnee (10-15 secunde)

Absenţa pulsului la arterele mari

Midriază (30-60 secunde)

Aspect clinic general de “moarte”

Semne ECG

Fibrilaţie ventriculară

Tahicardie ventriculară fără puls

Activitate electrică fără puls

Asistolie

Tratament

Suport artificial al ventilaţiei şi circulaţiei

UMF Iaşi

Facultatea de Medicină

Direcţia de curs: Anestezie-Terapie Intensivă