1. Reacţia de “încălzire”
Activitatea musculară, exerciţiile kinetice, aşa cum se ştie determină încălzirea atât a muşchilor, atât în activitate, cât şi o creştere a temperaturii centrale. Exerciţiile uşoare, cele care urmăresc doar menţinerea flexibilităţii unei articulaţii, vor realiza doar o încălzire locală, nu o creştere a temperaturii centrale. Acestă încălzire centrală a corpului este consemnată în literatura de specialitate cu termenii englezeşti de “warm up” sau “warming up”.
Efectele acestei încălziri sunt deosebit de importante în special pentru activitatea în continuare a sistemului motor în cadrul antrenamentului. Principalele efecte sunt următoarele:
- creşte fluxul sangvin muscular;
- scade vâscozitatea musculară;
- creşte extensibilitatea ţesutului conjunctiv;
- creşte viteza conducerii potenţialelor de acţiune;
- creşte disocierea oxigenului din hemoglobină şi mioglobină;
- cresc reacţiile metabolice musculare;
- creşte puterea maximă a muşchiului (de exemplu saritura în sus este mult mai înaltă);
- modifică pozitiv performanţa musculară cu parametrii ei.
Temperatura influenţează :
a) Tensiunea de contracţie musculară
Forţa de contracţie izometrică creşte în funcţie de temperatură, dar numai la la variaţii mai mari ale acesteia. Clinic, se percepe producerea acestei încălziri, când apare perspiraţia, iar ritmul cardiac creşte evident. Efectele încălzirii nu durează mai mult de 15 min după încetarea exerciţiului fizic.
b) Stiffnessul sau raportul forţă – lungime
Caldura reduce stiffnessul prin perturbarea punţilor transversale, iar inactivitatea creşte stiffnessul prin dezvoltarea fenomenului de tixotropie, care se combate prin stretching. Iată că şi căldura are acelaşi efect, iar sumarea acesteia cu stretchingul devine extrem de eficientă.
c) Tonusul muscular
Cele două situaţii de tonus muscular crescut în mod patologic, spasticitatea piramidală şi rigiditatea extrapiramidală, beneficiază de “încălzire” care scade acest tonus, recele crescându-l.
Încălzirea musculară a devenit o procedură obligatorie înainte activităţilor fizice mai intense (în sport, dans, antrenament la efort, program kinetic terapeutic).
Realizarea acesteia se face după o schemă bine precizată şi care trebuie respectată pentru a obţine maximum de efecte urmărite. Un corect warm up trebuie să ridice temperatura corpului cu 1-2 ºC. Se începe cu mişcări active articulare în ordinea: mâini, cot, umeri, zona cervicală, trunchi, şolduri, genunchi, picioare pentru a asigura o bună lubrefiere articulară. Mişcările de circumducţie sunt deosebit de utile.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.