Osul Temporal

• ia parte la formarea părţii externe şi inferioare a segmentului mijlociu al craniului.

Suprafaţa externă • prezintă repere anatomice importante

• este suprafaţa de abord chirurgical

•este formată din- scuama osului temporal

-osul petros

-osul timpanal

Scuama –are o porţiune verticală care in partea ei inferioară formează corticala externă a mastoidei

Peretele posterior şi superior al conductului auditiv extern ,partea superioară a cavităţii glenoide

În porţiunea inferioară scuama ia contact cu prelungirea posteroinferioară a osului petros- la nivelul suturii petroscuamoase posterioare.

Suprafaţa externă a mastoidei prezintă ca şi repere anatomo- chirurgicale

• spina suprameatum Henle situată în unghiul postero-superior al conductului auditiv extern,

• zona ciuruită retromeatică [care la adult constituie proiecţia la exterior a antrului mastoidian.),

• linia ,creasta temporală prelungirea posterioară a rădăcinii apofizei zigomatice.

• importanţă practică—abord chirurgical

Se formează astfel un triunghi de atac denumit triunghiul lui Macewen

-o catetă verticală situată la 3mm de peretele posterior al conductului (ferindu-ne de lezarea facialului) , -o catetă orizontală situată la 2mm sub linia temporală (care ne fereşte de lezarea durei mater)

 -ipotenuza care urmează traiectul suturii petroscuamoase, ne indică situaţia sinusului lateral

(trepanaţia începe la nivelul unghiului drept ),unii autori păstrează ca şi reper spina alţii consideră că spina lui Henle este primul reper care cade.

Importanţă pr. Sîngerarea

în timpul inciziei retroauriculare

• conductorul auditiv extern

osul timpanal formează cea mai mare parte a C.A.E. şi anume peretele anterior ,inferior şi parţial peretele posterior

are forma unui jgheab osos ,cu concavitatea superioară.

Marginea sa anterioară subţire se se torsionează spre posterior şi inferior penru a forma cornul timpanic anterior care este despărţit de tuberculul zigomatic posterior prin porţiunea iniţială a suturii timpanoscuamoase anterioare.

Marginea posterioară se uneşte cu faţa anterioară a mastoidei (porţiunea scuamoasă) prin sutura timpano-scuamoasă posterioară (timpano-mastoidiană)Marginea posterioară se termină în porţiunea sa profundă prin cornul timpanic posterior , punct de inserţie pentru ligamentul timpano-malear posterior.

Importanţa practică –aderenţa marcată a periostului C.A.E. la nivelul acestor suturi (în timpul decolării atenţie ca tegumentul să nu fie lezat.

Jgheabul osului timpanal în partea sa cea mai profundă devine un cilindru incomplect –fantă care este complectată de marginea inferioară a zidului extern al aticii (scuama)sub forma segmentului lui Rivinius.

Curbură a pereţilor foarte variată, calibru şi lumen diferit, mai ales bombarea peretelui antrroinferior

Importanţă pr.-examinarea pacientului preoperator-alegerea căii de abord endaural sau retroauricular

• conductorul auditiv extern

osul timpanal formează cea mai mare parte a C.A.E. şi anume peretele anterior ,inferior şi parţial peretele posterior

Şanţul osului timpanal –locul de inserţie al membranei timpanice.

Posterior- osul timpanal vine în contact cu osul petros şi cu baza apofizei stiloide formînd sutura petro-timpanică posterioară –continuată inferior cu sutura petro-timpanică inferioară,spre planşeul trompei.

Apofiza vaginală a osului timpanal

Apofiza tubară –formează peretele extern şi parţial inferior al protimpanului.

Anterior avem sutura timpano-scuamoasă anterioară ,care se împarte prin interpunerea prelungirii petroase în sutura petro-scuamoasă (extern) şi sutura petro-timpanică anterioară (intern).

La nivelul suturii petro-timpanice trece artera timpanică anterioară şi se fixeză ligamentul anterior al ciocanului.Spre interior sutura se transformă în canalul Huguier prin care iese nervul coarda timpanului.