Kinetologie

CONTRACTIA IZOMETRICA: se produce cand muschiul lucreaza contra unei rezistente egale cu forta sa maxima sau cand se incearca deplasarea unei greutati mai mari decat forta subiectului. Contractia izometrica se executa la diverse lungimi ale muschiului, in cursa interna, medie sau externa, deci muschiul in zona lunga, medie, scurta sau alungita dincolo de punctele normale de insertie. In contractia izometrica forta dezvoltata in muschi este maxima, dar datorita aparitiei oboselii este mentinuta la aceasta valoare numai pentru perioade limitate de timp. Din acest motiv se folosesc in practica contractii izometrice intrerupte de perioade de repaus (lucru mecanic static intermitent). Contractiile izometrice se utilizeaza si in tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptiva, care promoveaza stabilitatea corpului si mobilitatea de cauza musculara: inversare lenta cu opunere; miscare activa de relaxarea-opunere; relaxare-opunere; stabilizare ritmica; contractie izometrica in zona scurtata; izometria alternanta. Efecte pozitive ale contractiilor izometrice: nu solicita articulatia, de aceea se pot aplica sub aparat gipsat (fracturi, entorse), articulatii dureroase, inflamatii; nu necesita aparatura sau instalatii speciale, deci se pot executa oriunde; necesita un timp foarte scurt (6-12 secunde maxim); cresterea fortei musculare este mai rapida si mai intensa comparativ cu exercitiile dinamice. Efecte negative ale contractiilor izometrice: reduc mobilitatea articulara si nutritia tesuturilor periarticulare; limiteaza dezvoltarea tensiunii de condunctie la unele grupe de fibre ale muschiului; contribuie in mica masura la refacerea sensibilitatii kinestezice (feed-back kinestezic redus); scad puternic sau chiar suprima circulatia in muschi, realizand datorii de oxigen cu nivele mari ale lactacidemiei si scaderi consecutive ale pH-ului sangvin (acesta este motivul limitarii ca durata a unei contractii izometrice la maxim 6 secunde pentru neantrenati si 12 secunde pentru subiectii antrenati); scad elasticitatea musculara, deoarece muschiul este supus permanent unei tendinte de scurtare; limiteaza functiile de coordonare si precizie; cresc travaliul ventriculului stang, determinand cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace (risc pentru bolnavii cardiovasculari cu hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatii ischemice cronice); scad intoarcerea sangelui la cord si cresc presiunea intracraniana, deoarece se realizeaza de obicei cu toracele blocat in inspir (se recomanda prudenta in ateroscleroza cu manifestari cerebrale. Efectuate strict analitic, pe un numar mic de muschi, respectiv muschii unei articulatii, o parte din dezavantaje se pot diminua (nu se mai produce blocarea toracelui si abdomenului si nici crestera tensiunii intracraniene). Numai izometria la nivelul umarului, soldului si coloanei se insoteste de blocarea toracelui. Conditii in functie de care contractiile izometrice induc cresterea fortei si a rezistentei musculare: Intensitatea stimulului: trebuie sa solicite cel putin peste 35% din forta musculara maxima. Valorile de 20-30% din forta maxima corespund nivelului de incarcare in activitatile zilnice, efortul in aceasta zona avand ca efect mentinerea fortei musculare existente. Sub 20% forta se pierde treptat, deoarece o astfel de tensiune nu reprezinta un stimul adecvat. In recuperarea este necesar sa solicitam tensiuni de peste 65% din forta musculara maxima pentru a asigura cresteri ale fortei musculare cu circa 5% saptamanal. Durata de stimulare: trebuie sa fie de 5-10 secunde la o tensionare de 50-70% din forta maxima si de 2-3 secunde, cand se utilizeaza forta maxima a muschiului (100%). Ritmul: reprezinta numarul optim de contractii statice realizate pe zi. Atat in privinta ritmului, cat si a duratei de executie a contractiilor izometrice sunt mai multe pareri: A).Unii considera eficienta doar o singura contractie, cu durata de 6 secunde, efectuata zilnic, cu conditia sa se solicite o forta statica de 60-70% din forta maxima a muschiului. Aceasta durata este suficienta pentru a declansa lantul de modificari adaptative pentru cresterea fortei, fara sa produca efecte notabile asupra tensiunii arteriale diastolice. Aceasta tehnica este tehnica exzercitiilor izometrice scurte unice zilnice. B).Altii considera ca alternarea fazei de contractie cu relaxarea completa (lucru mecanic static intermitent) este mai eficienta decat contractia izometrica constanta. Aceasta alternanta se numeste tehnica exercitiilor (repetate) scurt izometrice zilnice. Eficienta acestor exercitii rezulta din faptul ca repetitia determina atingerea "pragului