Bronhopneumonia obstructivă cronică

Bronsita cronica si emfizemul sunt doua procese distincte prezente cel mai frecvent impreuna la pacientii cu obstructie cronica de cai respiratorii. Diagnosticul bronsitei cronice se face prin anamneza, obstructia cronica a cailor respiratorii fiind evidenta clinic, iar emfizemul, in cele mai multe cazuri, putand fi diagnosticat cu precizie prin CT de inalta rezolutie si prin examinarea histologica a sectiunilor printr-un plaman intreg fixat la sfarsitul inspirului. Desi relatiile dintre caracteristicile clinice, alterarile functionale si modificarile morfologice au fost studiate ani la rand, nu au putut fi stabilite criterii clinice uniforme si sigure.

Bronsita cronica reprezinta o afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic, suficienta pentru a produce tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv. Bronsita cronica simpla descrie starea caracterizata de producerea unei spute mucoase. Bronsita cronica mucopurulenta este caracterizata printr-o sputa purulenta persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat, precum bronsectazia. Deoarece se poate asocia sau nu cu un grad de obstructie, evaluat prin intermediul capacitatii vitale fortate, se distinge o noua subclasa, bronsita cronica obstructiva. Mai exista un subset de pacienti care au bronsita cronica si obstructie, care asociaza dispnee intensa si wheezing la inhalarea unor agenti iritanti sau in timpul infectiilor respiratorii acute. Acesti pacienti sunt etichetati ca avand astm infectios cronic sau bronsita cronica astmatiforma.