Bacterii și infecții

Extras din curs:

Microbiologie medicală

Definiţii

Microbiologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul microorganismelor.

Microorganism = organism unicelular care poate fi pus în evidenţă numai cu ajutorul microscopului optic sau electronic.

Istoric

sute de ani existenţa microbilor a fost bănuită dar prezenţa lor a putut fi documentată doar odată cu apariţia microscopului;

Istoric

1665 Robert Hooke, un tânăr cercetător englez, a fost primul care a văzut şi descris fungii cu ajutorul unui microscop rudimentar.

Istoric

În 1673 Antonius van Leeuwenhoek, cercetător olandez, a observat primele microorganisme tot la un microscop propriu, rudimentar.

Este considerat “părintele microbiologiei”

Istoric

Desenele cu „animalculi” publicate la Londra în 1784 au zdruncinat lumea ştiinţifică de atunci.

A fost pentru prima dată când bacteriile au putut fi „văzute”.

Teoria generaţiei spontane sau a heterogeniei

Francesco Redi, un filosof italian, a arătat că „viermii” nu se nasc spontan din carne, ci din ouăle depuse de muşte.

Teoria generaţiei spontane

John Needham, un preot englez, susţinea că moleculele inerte din lichidele biologice se pot grupa formând “animalculi”

Lazaro Spallanzani, în 1765, a demonstrat

că un bulion fiert, lăsat în contact cu aerul, după câteva zile se tulbură, dar rămâne limpede dacă balonul este închis……

Disputele, experimentele, au continuat pănă la experimentul lui Rober Koch.

Biblio: pg 1-3, Microbiologie medicală, D Buiuc (ed), 2003, Editura “Gr. T. Popa” Iaşi

Combaterea teoria generaţiei spontane

În 1859 chimistul francez Louis Pasteur discreditează definitiv această teorie prin conceperea balonului cu „gât de lebădă” în care aerul nu avea acces şi bulionul fiert putea fi păstrat indefinit fără ca în el să se devolte microorganisme.

Combaterea teoriei generaţiei spontane

Istoric

Consecinţele acestor experimente au fost:

imaginarea primului mediu de cultură pentru bacterii – bulionul de carne - folosit şi astăzi;

elaborarea unor metode simple de dezinfecţie (distrugerea tuturor microorganismelor dar nu şi a sporilor);

introducerea conceptului manipulării aseptice a obiectelor, produselor patologice, etc. (la adăpost de microorganisme);

Intemeietorii microbiologiei:

Luis Pasteur (1822-1895)

Pune bazele sterilizării şi metodicii lucrului aseptic.

Descoperă natura microbiană a proceselor de fermentare anormală a vinului.

Face legatura între “bolile vinului” şi unele boli infecto-contagioase la animale şi om.

Descoperă numeroşi agenţi etiologici ai acestora.

Realizează vaccinuri prin inactivarea sau atenuarea patogenităţii unor microorganisme (rabie, antrax, holera găinilor).

Istoric

În 1776, Edward Jenner, medic englez, realizează prima vaccinare experimentală împotriva variolei.

In prezent, variola este singura boală infeţioasă eradicată.

Istoric

În 1841, cu 30 de ani înainte de formularea teoriei germenilor, Ignaz Semmelweis introduce pentru prima dată în lume „spălatul pe mâini” şi folosirea halatelor curate în maternitatea pe care a condus-o la Viena (prima aplicaţie practică a antisepsiei).

Teoria germenilor

Începănd cu 1870 Robert Koch, medic german, a evidenţiat agentul etiologic al antraxului, holerei şi tuberculozei;

Publică în 1876 rezultatele experimenteloro care au stat la baza formulării “postulatelor lui Koch”

Robert Koch (1843-1910)

A examinat microorganismele în preparate fixate prin caldură şi colorate cu coloranţi bazici.

A introdus mediile solide în practica diagnosticului microbiologic.

A reprodus experimental boli infecţioase prin inocularea agentului etiologic la animale de laborator.

Robert Koch

A descris secvenţe experimentale pentru susţinerea relaţiei cauzale între un microorganism şi manifestările de boală (postulatele lui Koch):

microorganismul care a determinat boala este depistat la toţi bolnavii iar distribuţia în organism corespunde leziunilor caracteristice bolii;

- Conseciţne practice

microorganismul care a determinat boala poate fi izolat în cultură pură şi subcultivat pentru a fi studiat;

- Conseciţne practice

cultura pură inoculată la un animal receptiv reproduce boala cu leziuni specifice de unde poate fi reizolat.

- Conseciţne practice, excepţii

Istoric

Chirurgul englez Joseph Lister a folosit principiile antiseptizării şi asepsiei şi a redus, în 1860, la 15% mortalitatea datorată intervenţiilor chirurgicale.

Alte descoperiri importante:

1884 - Cristian Gram dezvoltă o metodă de colorare şi diferenţiere a bacteriilor;

1887 - Petri realizează plăcile Petri;

1892 - Ivanovski descoperă virusurile;

1910 - Paul Ehrlich descoperă „salvarsanul” – primul chimioterapic folosit în terapia sifilisului;

Alte descoperiri

1928 Alexander Fleming descoperă penicilina;

1977 Gilbert şi Sanger secvenţializează ADN-ul;

1983 Mullis pune bazele reacţiei de amplificare genică (PCR);

1983 Luc Montaigner şi Robert Gallo descoperă HIV;

Microbiologi români: Victor Babeş (co-autor la primul tratat de bacteriologie) şi Ion Cantacuzino (creatorul Şcolii de microbiologie în România).

Disciplinele Microbiologiei

Microbiologia are numeroase discipline si sub-discipline.

In principal, ne vom adresa cunoaşterii:

Virusologiei

Bacteriologiei

Geneticii microbiene

Parazitologiei (modul separat).

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Bacterii si Infectii
    • Antibiotice folosite in terapia infectiei.ppt
    • Colonizarea microbiana a omului. Microbiota indigena.ppt
    • Controlul infectiei.ppt
    • Genetica bacteriana.ppt
    • Infectia.ppt
    • Microbiologie Medicala.ppt
    • Nutritia si metabolismul bacteriilor.ppt
Alte informații:
Tipuri fișiere:
ppt
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
7 fisiere
Pagini (total):
477 pagini
Marime:
14.70MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate
Materie:
Medicină
Sus!