Accidentele și complicațiile anesteziei loco-regionale

Etiologia urgenţelor medicale

Terenul pacientului

Interacţiunile între substanţa anestezică, vasoconstrictor şi medicaţia pacientului

Farmacologia substanţei anestezice

Inervaţia vegetativă parasimpatică a regiunii oro-maxilo-faciale (nervul vag, pachetul vasculo -nervos latero - cervical, ganglionii Meckel şi Arnold şi glomusul carotic de la bifurcaţia arterei carotide comune) favorizează accidente generale cu aspect de criză vagală.

Vascularizaţia bogată reprezentată de vase mici şi mijlocii determina rezorbţia anestezicului şi trecerea acestuia rapid în circulaţie

Urgenţa în stomatologie (CAVAILLON şi GIRARD)

Survine ca o stare patologică imprevizibilă, neaşteptată în manifestări şi durată, susceptibilă în unele cazuri să compromită prognosticul funcţional şi vital al pacientului.

Urgenţa în cabinetul stomatologic reclamă o maximă operativitate, iar abordarea ei impune calea cea mai directă şi mai scurtă de rezolvare.

Pentru prevenirea ei, sunt necesare atât cunoştinţe teoretice, cât şi practice.

Clasificarea urgenţei

Momentul apariţiei accidentului

Intensitatea debutului clinic

Simptomatologia

Evoluţia accidentului

Substanţa anestezică folosită

Prevenirea urgenţei medicale

Anamneză medicală completă şi competentă, prin examen clinic minuţios şi corect

Recomandarea investigaţiilor biologice generale, coroborate cu starea clinică şi cu consultaţia interdisciplinară acolo unde este cazul

Terapia cea mai sigură, directă şi în timpul cel mai scurt posibil

Tratamentul urgenţei medicale

Succesul terapiei depinde de:

Recunoaşterea rapidă şi corectă a situaţiei de urgenţă

Primele măsuri de reanimare aplicate

Accidente generale

Angina pectorală

Hipertensiunea arterială

Criza de hipotensiune arterială

Coma hiper şi hipoglicemică

Accidentele alergice

Criza de astm bronşic

Convulsiile

1. Angina pectorală

Emoţie

Durere la anestezie şi în timpul intervenţiei terapeutice

Angina pectorală (criza de angor pectoris)

Episoade foarte dureroase retrosternal, cu caracter constrictiv cu apariţie bruscă, ‘’ca o gheară’’ ; durează 10-15min.

Iradiere în braţul stâng, hemimandibula stângă

Durerea se însoţeşte de lipsă de aer şi palpitaţii

Dacă se prelungeşte peste 20min. diagnosticul se modifică în infarct miocardic

Atitudinea de urgenţă în cabinetul stomatologic:

Oprirea intervenţiei chirurgicale

Se aşează pacientul în poziţie semişezândă cu picioarele paralele la orizontală „pat pentru inimă"

Oxigenoterapie O2 4-6 L/min pe mască sau canulă nazală

Liniştirea pacientului (psihoterapie)

Monitorizarea tensiunii arteriale şi a pulsului

Administrarea de Nitroglicerină sublingual o tabletă(0,5 mg) sau spray Nitromint

Nitroglicerina (0,5mg) se va administra doar dacă tensiunea arterială sistolică este mai mare de 100 mm Hg

Se administrează o capsulă sau 2 pufuri apoi se aşteaptă 5 minute se administrează până la 1-1,5mg dacă TA=100mmHg

Aspirină 100-250 mg (o tabletă de uz cardiologie sau ½ tabletă obişnuită) - mestecată sau lăsată să se topească sublingual

Administrarea de aspirină este contraindicată la pacienţii care au antecedente de hemoragie digestivă superioară sau de ulcer gastric sau duodenal.

dacă evoluţia nu se ameliorează se instalează:

- anxietatea

- lipsa de aer

- tegumente teroase,

cianotice

- dispnee

- TA= 80/60mmHg

perfuzie cu ser fiziologic sau Ringer

Oxigenoterapie pe mască

Analgetice: metamizol, algocalmin,

ketorol,tramadol

Se anunţă salvarea

- până la sosirea Ambulanţei vor fi monitorizate funcţiile vitale (respiraţie, puls, tensiune arterială)