Insuficiență cardiacă

„INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ” (IC)

= incapacitatea miocardului de a se mai adapta la efort şi în cele din urmă, la necesităţile obişnuite ale organismului, fapt care se soldează cu reducerea debitului (output-ului) cardiac cu un deficit acut sau cronic de perfuzie tisulară.

În cazuri grave, se instituie o importantă modificare hemodinamică:

- stagnarea unei semnificative cantităţi de sânge în sistemul venos, realizându-se congestia pasivă a viscerelor, (insuficienţă cardiacă congestivă sau decompensată),

Congestia pasivă → suferinţa organelor afectate (așa–numita „visceralizare” a insuficienţei cardiace), ceea ce completează un tablou clinic polimorf care agravează evoluția bolii.

ETIOLOGIE

Cauzele pot fi grupate în mai multe categorii.

1. Cauze mecanice

- Supraîncărcarea miocardului

- fie acută în cazul unor eforturi fizice intensive, parturiţii laborioase,

- fie cronică în emfizem pulmonar cronic sau nefrită cronică;

- Decuplarea parțială de fibre miocardice - întâlnită în:

- miocardite,

- miocardoze (hipovitaminoza E, hiposelenoza, etc.), sau în

- insuficienţa coronariană;

- Tulburări de ritm

- fibrilația atrială,

- contracțiile ventriculare sau suparaventriculare

- blocul atrioventricular complet

- Compresiuni mecanice directe, - întâlnite în

- pericarditele exudative

- în sindromul mediastinal,

- în pneumotorax,

- în dirofilarioză la câine etc.

2. Cauze biochimice, ca de exemplu:

- Carenţa de substrat energetic, care constă

- fie în înfometare, frecvent asociată şi cu eforturi fizice sporite,

- fie în subnutriţie, care determină tulburări biochimice complexe;

- Tulburări de utilizare a substratului nutritiv

- în dereglările electrolitice,

- în intoxicaţie,

- în hipotiaminoză, etc.

- Deficienţa (absenţa), stimulării neurohormonale

- în stările de stres cu origini diferite.

3.Combinările factorilor mai sus enunțați.