Gestiunea terenurilor în pantă

Unitatea de invatare nr. 1

EROZIUNEA SOLULUI IN LUME SI IN ROMANIA

1.1. OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 1

? Introducere in problematica degradarii terenurilor agricole prin eroziunne si procese asociate (alunecari de teren)

? Definitii si clasificari ale procesului erozional

? Raspandirea procesului erozional in lume si in Romania

? Impactul eroziunii solului asupra mediului

1.2. INTRODUCERE, CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DEGRADAREA TERENURILOR IN PANTA PRIN EROZIUNE SI PROCESE ASOCIATE, CAUZE, CLASIFICARI

Consideratii generale

Definitia eroziunii solului

Procesul de eroziune hidrica a solului, ca hazard natural, este recunoscut ca fiind una dintre cauzele majore ale degradarii terenurilor in panta din intreaga lume. Practic, dintre toate dezastrele naturale (eroziunea solului, alunecarile de teren, inundatii, secete, incendii, cutremure de pamant etc.) - cu care se confrunta frecvent si Romania, mai ales in ultima perioada de timp, se considera ca eroziunea solului este cel mai grav, cu consecinte negative deosebite, atat imediate, cat mai ales pe termen mediu si lung.

Eroziunea hidrica a solului este procesul natural, fizico-mecanic, de dislocare (detasare), transport (antrenare) si sedimentare (depunere) a materialului solid sub actiunea apei (triada D-T-D), (Figura 1.2.1). Dislocarea si transportul au loc prin actiunea energiei

Clasificarea eroziunii solului

Schema producerii eroziunii solului

Reflectarea eroziunii solului prin manifestari stiintifice

cinetice produsa de impactul picaturilor de ploaie si al curentilor de apa sub forma dispersata sau concentrata de la suprafata terenurilor in panta. Depunerea materialului solid (aluviuni) se realizeaza in unele zone depresionare de pe suprafata versantilor, sau, cel mai frecvent - la baza versantilor, acolo unde panta terenului se reduce semnificativ.

Clasificarea eroziunii solului dupa diferite criterii:

o Dupa perioada de manifestare:

- Eroziue geologica veche;

- Eroziune actuala.

o Dupa intensitatea de manifestare:

- Eroziune lenta;

- Eroziune accelerata.

o Dupa agentul provocator:

- Eroziune hidrica (apa);

- Eroziune eoliana (vant).

o Dupa urmele lasate in sistemul sol-teren:

- Eroziune de suprafata;

- Eroziune in adancime;

- Alunecari de teren.

Fig. 1.2.1. Reprezentarea schematizata a procesului erozional

Problema eroziunii solului, cu precadere a eroziunii in adancime a devenit din ce in ce mai importanta in ultimul timp, atat pe plan international cat si in Romania, fiind reflectata in principal prin numeroase manifestari stiintifice internationale (conferinte/ simpozioane/workshopuri) desfasurate recent, sau programate a se desfasura in curand.

Aceasta crestere a interesului fata de eroziunea solului este asociata cu cresterea ingrijorarii cercetatorilor si a populatiei privind impactul procesului nu numai in locul dar si in afara (aval) de locul de producere a eroziunii solului in general, a eroziunii in adancime in

Transport de apa cu particule de sol

Linia initiala a terenului

Pierderi de sol (eroziune)

Sedimentare (depunere)

Concluzii desprinse din manifestarile stiintifice

special. Astazi, este foarte bine cunoscut faptul ca supraexploatarea resurselor de sol, mai ales in partea superioara a bazinelor hidrografice cu pante mari, contribuie implicit la cresterea productiei de sedimente si a incarcaturii de nutrienti transportati odata cu aluviunile, ceea ce contribuie in final la reducerea calitatii apei si a disponibilitatii ei pentru utilizatorii din aval. Dealtfel, in majoritatea intalnirilor specialistilor pe probleme de eroziunea solului/eroziunea in adancime, se sustine ideea binecunoscuta ca masurile si lucrarile antierozionale trebuie intreprinse in amonte, acolo unde exista sursa problemelor, ci nu in aval (end of the pipe). Pentru fermieri, dezvoltarea formatiunilor eroziunii in adancime contribuie in primul rand la reducerea suprafetelor cultivate si implicit a productiilor agricole precum si la o dificultate sporita in lucrarea pamantului.

Avand in vedere importanta majora acordata in prezent pe plan mondial provenientei sedimentelor, transportul lor, precum si mai ales pagubelor deosebite pe care procesul de sedimentare le produce in aval, mai ales asupra esosistemelor acvatice (degradarea generala a bazinelor hidrografice si dificultati in agricultura, degradarea calitatii apelor prin poluantii transportati, greutati in navigatie, reducerea si degradarea habitatelor acvatice si piscicole, reducerea productiei de energie electrica, probleme in alimentarea cu apa etc.), Catedra UNESCO pentru Resurse de Apa, din Khartoum, Sudan, a organizat in perioada 27-30 noiembrie 2006, Prima Conferinta Internationala in problema Sedimentelor, cu scopul declarat de incerca un prim pas major in punerea la punct a problematicii deosebit de complexe a sedimentelor.

1. Bally R.J., Stanescu P., 1977: Alunecarile si stabilitatea versantilor agricoli, Editura Ceres, Bucuresti;

2. Dron A., 1982: Combaterea instabilitatii pamanturilor in practica lucrarilor de imbunatatiri funciare, Editura Ceres;

3. Motoc M., Mihaiu Gh., 1997: Riscul de instabilitate a versantilor in asezarile rurale situate in zona deluroasa si colinara, Revista Constructii, nr. 4, INCDCEC Bucuresti.

4. Popovici N., Prioteasa C., Biali G., 2003, Stabilizarea si valorificarea terenurilor agricole alunecatoare, Editura Univ. Gh. Asachi, Iasi;

5. * * * 2004, Rapoarte si studii privind alunecarile de teren si masuratori de urmarire a acestora, GEOTEC S.A. Bucuresti;

6. * * * 1999, Proceeding of the International Symposium on Landslides, Rio de Janeiro, Brazilia.

7. * * * http://www.hazardero.home.ro/

8. * * * http://landslides.usgs.gov/

9. * * * http://www.rowater.ro/

10. * * * 2005, Observatii la teren ale comisiilor pentru situatii de urgenta din judetul Arges.

Curs gestiunea terenurilor in panta Sem I