Chinchilla - Generalitati, Crestere, Tratamente, Hrana, Sfaturi

CHINCHILA. PREZENTARE GENERALA

Chinchila face parte din familia rozatoarelor. Ea este originara din tari cum ar fi Argentina, Bolivia, Chile.

Este un animal acoperit cu blana traind libera pe vârfurile muntilor pâna la înaltimii de aproape de 3000 m. Chinchila s-a adaptat bine la diferente mari de temperatura, zi – noapte, umiditate mica, ceea ce face ca ea sa reziste o mare perioada de timp fara apa. Fiind rozatoare ea se hraneste cu ierburi, seminte, radacini, tulpini, frunze ale unor arbusti.

Chinchila poate fi confundata cu veverita, deoarece are coada lunga, membrele din fata scurte prevazute cu 5 degete, iar cele din spate lungi prevazute cu 4 degete. Membrele sunt folosite atât pentru deplasare cât si pentru apucarea hranei.

Chinchilele au greutati variabile în functie de vârsta si de sex. Astfel masculii sunt mai usori decât femelele ei având greutati între 250 – 500 grame.

De asemenea atât temperatura corpului cât si activitatea cardiaca si respiratorie depind de vârsta animalului.

Chinchila este valoroasa prin blana ei dar si prin carne. Astfel cine se hotaraste sa creasca chinchile, pe lânga blana, va avea un profit ce nu este de neglijat prin vânzarea carnii cu care se hranesc alte animale cu blana cu o importanta deosebita la rândul lor. Chinchila este un animal nocturn care se hraneste numai cu nutreturi. Ea se adapteaza foarte usor cresterii în captivitate nefiind deloc pretentioasa. Ea este blânda si cu ea se poate lucra foarte bine. Daca este prinsa ea nu musca, nu zgârie, nu se zbate. Îi place sa fie mângâiata, tinuta în brate.

IMPORTANT! În cazul în care este speriata, chinchila sufera un fenomen ciudat. Rezultatul acestei actiuni îl constituie caderea parului si împrastie un miros puternic de migdale. De asemenea elimina un puternic miros de urina.

Din punct de vedere economic, acest lucru este negativ, deoarece blana se reface foarte greu (dupa câteva luni) si poate sa nu mai ajunga la calitatea dorita. De aceea trebuie sa lucram prudent si cu blândete cu ele.

Chinchila se hraneste numai noaptea.

Numele îi parvine de la indienii „chincha” pe care spaniolii i-au gasit în America de Sud, atunci când au ocupat-o în secolul al VI-lea.

Firul de chinchila este foarte subtire, de aproximativ de 200 ori mai subtire decât la om. El fiind foarte subtire si foarte des blana nu face „carari” atunci când trecem cu mâna prin ea.

SPECII DE CHINCHILA

Exista trei specii de chinchila:

chinchila laniger chinchila brevicaudata chinchila rex

Prima dintre ele ( chinchila laniger ) este cea mai des folosita în crescatorii. Seamana cu veverita, are o greutate medie de 400 g si o lungime a corpului de 28 – 30 cm. Urechile sunt lungi, acoperite de par, are botul ascutit si capul mic. Lungimea parului este de 2,5 cm. Coada este lunga si are par mai gros si mai lung. Culoarea este gri-deschis si alb-murdar pe abdomen. Culoarea gri este data de alternanta culorilor pe traiectul firelor de par.

Chinchila brevicaudata este mai mare decât chinchila laniger lungimea fiind de 32 cm sau putin mai mare. Are coada si urechile mai mici. Blana este alb-galbuie pe abdomen si gri-albastrui pe spate, rezultând din îmbinarea mai multor zone de culoare ce se gasesc în lungul firelor de par

- gri-albastrui la baza ; gri-galbui la mijloc;albastrui închis la vârf

Chinchila rex este cea mai mare având lungimea corpului de 38 cm si se aseamana cu chinchila brevicaudata.

BLANA

Blana animalului este una valoroasa, costul ei putând ajunge pâna la 10000 euro. 1 cm2 de blana este foarte valoros. Blana poate atinge maturitatea la 8 – 9 luni. De regula blana de chinchila atinge trei stadii:

- blana de pui care este rara iar firele cresc;

- blana tânara care apare dupa 5 luni de la nastere când lungimea firelor de par este ajunsa la maturitate;

- blana matura în care firele au lungimea uniforma iar pielea animalului devine alba;

Dupa aceasta prima perioada de maturitate firele pot cadea, iar pielea îsi schimba culoarea de la alba spre albastru – deschis. În aceasta situatie blana a ajuns la supra – maturitate, dupa care începe un nou ciclu ce dureaza 4 luni.

Blana la animal apare din perioada intrauterina, astfel ca la nastere puiul are blana.

Blana este formata din puf si parul de directie. De regula puful este în trei culori având de la vârf spre radacina urmatoarele nuante:

- albastra sau chiar neagra; alba sau albastru pal; albastra;

Aparitia altor culori la blana, în locul celor enuntate arata defecte ale blanii, iar animalele ce le poseda nu se tin pentru reproducere, ci se sacrifica.

Corespunzator celor trei zone de culoare ale pufului avem trei zone de producere a lui:

- voalul; banda; subculoarea;

Puful chinchilei se dezvolta pe partile laterale ale corpului si pe spate. Puful care se gaseste pe abdomen este în doua culori si anume la radacina albastru închis iar la vârf alba.

Parul de directie este mai lung si mai gros decât puful.

Blana de chinchila este cu atât mai valoroasa cu cât sunt îndepliniti anumiti indici de calitate. Îi vom enumera mai jos pe cei mai importanti si implicatiile lor asupra calitatii blanii de chinchila.

1. Dimensiunea blanii are importanta asupra calitatii pentru valorificare. Dimensiunea optima se atinge la maturitatea animalului. Sunt preferate pentru o blana de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric si nu fusiform cu umerii largi si gâtul scurt si gros.