Biologie vegetală

Biologia are două ramuri fundamentale:

botanica (gr. botane = iarbă), care studiază plantele

zoologia (gr. Zoon = animal), care studiază animalele

Ramurile principale ale botanicii sunt:

• Morfologia (gr. morphe = formă). Studiază caracterele externe ale plantelor. De aceea se numeşte şi morfologie externă sau organografie;

• Anatomia (gr. anatome = disecat) sau morfologia internă. Cuprinde: Citologia (gr. kytos = cavitate) şi Histologia (hystos = ţesut);

• Embriologia: studiază embrionul vegetal începând cu formarea celulei-ou până când se maturizează sămânţa, care are în structura sa şi embrionul;

• Fiziologia vegetală. Studiază procesele vegetale în dinamică şi în totalitatea lor, precum şi rolul fiecărui organ în parte. De asemenea, studiază relaţiile dintre plantă şi mediul extern;

• Sistematica vegetală sau Fitotaxonomia (gr. taxis = ordine, rânduială; nomos = lege). Studiază clasificarea plantelor în ordinea lor de înrudire (naturală) şi de evoluţie;

• Filogenia vegetală (gr. phylon = rasa; genesis = naştere). Studiază originea speciilor plantelor, descendenţa şi evoluţia lor istorică. Totodată, aceasta stabileşte raporturile de înrudire a speciilor. Filogenia vegetală este strâns legată de Taxonomie şi de Paleobotanică;

• Fitosociologia (gr. phyton = plantă; lat. socius = asociat sau gr. koinos= în comun). Studiază fitocenozele ( asociaţia de plante) în raport cu mediile abiotic şi biotic şi metodele de conservare a acestora;

• Fitogeografia sau geobotanica ( gr. grafein = scriere; gr. geos = pământ). Ştiinţă interdisciplinară care foloseşte cunoştinţele botanice şi distribuţia plantelor în spaţiu pe toate regiunile Terrei în spaţiu şi timp (de la apariţie până azi).