Antrax

Boala infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, comună animalelor și omului, exprimată clinic prin evoluţie acută, septicemcă, mortală iar lezional prin procese inflamatorii hemoragico-necrotice

Louis Pasteur sec. XIX-vaccinarea animalelor împotriva antraxului

Istoric

Antrax –colorație închisă a sângelui

Chabert:

≠ antrax / cărbune emfizematos

câmpii blestemate

Davain-bacteridia cărbunoasă

Koch–postulatele pe antrax,1875

Pasteur1881 –vaccin din culturi vii inactivate termic

Tsenkovski–primul serovaccin atenuat

Stamatin

Sterne

obțin tulpini acapsulogene, imunogene

}Răspândire–importanță economică

-în scădere pe tot globul

-frecvent în regiunile temperate și calde, regiuni fără serviciu veterinar

-pagube economice

Etiologie:

B.anthracis, G+, strict anaerob, imobil, capsulat, sporulat

-formă caracteristică

-frotiuri din organe: izolat sau lanțuri scurte

-frotiuri din culturi: filamente niciodată ramificate

-

colorație Giemsa –capsulă roz

-

toate tulpinile capsulogene → antrax

-forma vegetativă

-

sporularea

Cultivare:

-aerob, medii uzuale, 35-37oC, turbiditate uniformă, depozit floconos

-Agar: colonii opace, gri-albicioase, “păr ondulat”; pe plăci Petri –colonii “virgulă”, “cornișon”.

Proprietăți fermentative

+= G, S, M, F, T –reduce nitrații și albastru de metilen, +NH3

-indol și H2S

Proprietăți proteolitice și hemolitice la unele tulpini

Structură antigenică

-proteină capsulară

-ag.polizaharidic-somatic

-extractele de bacili: factor toxic tisular și factor imunogenic

-trei factori: antigen protector, factor letal, edem → mai activi în asociere

-agresine

}

pp