Metoda izolarii nodurilor se bazeaza pe teorema echilibrului partilor indivizibile, unde se considera ca parte indivizibila, succesiv fiecare nod si pe teorema solidificarii pentru aflarea reactiunilor din legaturile exterioare. Daca metoda este aplicata grinzilor simple, rezolvarea se face considerand urmatoarele etape:
- Dupa verificarea conditiei de determinare statica si invariabilitate geometrica, se aplica metoda solidificarii pentru calculul reactiunilor din legaturile exterioare; cele trei ecuatii de echilibru sunt suficiente pentru calculul celor trei reactiuni.
- Se izoleaza un nod in care converg doua bare (eforturile din cele doua bare sunt necunoscute) si se scriu doua ecuatii de proiectie pentru fortele care actioneaza in nod. Aceste forte pot fi: fortele exterioare date, reactiunile calculate anterior si cele doua eforturi necunoscute. Se respecta conventia adoptata pentru sensul eforturilor necunoscute: totdeauna sunt considerate pozitive, ca "iesind" din nod.
- Se rezolva sistemul de doua ecuatii cu cele doua necunoscute. Eforturile stabilite se reprezinta pe o schema de forte a grinzii, pe ambele noduri aferente fiecarei bare. Se intelege ca o valoare negativa a unui efort calculat conduce la reprezentarea acestuia cu sensul sau de actiune, adica "intrand" in nod.
- Se cauta izolarea unui alt nod (de regula vecin cu precedentele izolate), care are doua bare de efort necunoscut. Acesta se incarca cu fortele exterioare (date si de legatura) si cu eforturile cunoscute si necunoscute.
- Se exprima conditia de echilibru prin scrierea celor doua ecuatii de proiectie.
Procedeul se continua din aproape in aproape pana cand se epuizeaza toate nodurile grinzii si se stabilesc toate eforturile.
Observatie
? Ultimele doua noduri izolate contin trei ecuatii de verificare.
83
10.2. Stabilirea barelor de efort nul
Cazul 1. Izoland un nod in care converg numai doua bare, nodul fiind neincarcat, atunci in ambele bare este efortul nul (fig. 10.1, a).
Cazul 2. Nodul format din doua bare si incarcat cu o forta F pe directia uneia, are cealalta bara de efort nul (fig. 10.1, b). Tot in acest caz se incadreaza si situatia particulara a nodului alcatuit din doua bare si care are un reazem simplu pe directia unei bare. Atunci in cealalta bara efortul este nul deoarece reactiunea corespunzatoare reazemului are rolul fortei F.
Cazul 3. Daca un nod este neincarcat si este alcatuit din trei bare dintre care doua sunt in prelungire, atunci in cea de-a treia bara efortul este nul
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
