1. Graduo
  2. Cursuri
  3. Mecanică
  4. Desen Tehnic și Infografica

Desen Tehnic și Infografica

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

Obiective 5
1. Introducere 6
1.1. Obiectul şi scopul desenului tehnic 6
1.2. Standarde, norme, convenţii 6
2. Reprezentarea pieselor în proiecţie ortogonală 10
2.1. Dispunerea proiecţiilor 10
2.2. Reprezentarea vederilor, secţiunilor şi rupturilor 12
2.3. Haşuri utilizate în desenul tehnic 16
2.4. Desenul de releveu 16
2.5. Desenul la scară 17
2.6. Reprezentarea pieselor în proiecţie axonometrică 18
3. Cotarea desenelor tehnice 21
3.1. Norme şi reguli de cotare 21
3.2. Principii şi metode de cotare 23
3.3. Reprezentarea, cotarea şi filetelor 25
3.4. Reprezentarea şi cotarea arborilor 28
3.5. Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate 30
4. Reprezentarea şi cotarea asamblărilor 33
4.1. Generalităţi 33
4.2. Reprezentarea asamblărilor filetate 33
4.3. Reprezentarea si cotarea angrenajelor 34
4.4. Desenul de ansamblu 36
MODUL II - TEHNICI DE DESENARE ŞI EDITARE ÎN AUTOCAD
Obiective 41
5. AutoCAD prezentare generală 42
5.1. Sistemul de proiectare asistată AutoCAD 42
5.2. Istoric. 42
5.3. Postul de lucru 42
5.4. Lansarea în execuţie a AutoCAD-ului şi noua interfaţă 42
5.5. Ecranul AutoCAD 44
5.6. Lansarea comenzilor 45
5.7. Iniţierea unor proiecte noi cu AutoCAD 45
6. Crearea desenelor cu AutoCAD 46
6.1. Sisteme de coordonate 46
6.2. Definirea UCS 46
6.3. Metode de introducere a coordonatelor 47
6.4. Crearea obiectelor elementare 48
6.5. Ajutoare grafice 51
6.6. Interogarea obiectelor (comenzi de informare) 54
Desen şi infografică
4
7. Editarea obiectelor în AUTOCAD 55
7.1. Selectarea entităţilor 55
7.2. Editarea prin prindere (folosirea grip-urilor) 57
7.3. Folosirea comenzilor de editare 57
8. Vizualizarea unui desen 68
8.1. Gestiunea ecranului grafic 68
8.2. Panoramarea şi mărirea/micşorarea imaginilor în timp real 69
8.3. Crearea vederilor 69
MODULUL III -TEHNICI AVANSATE DE DESENARE ŞI EDITARE
Obiective 70
9. Crearea obiectelor complexe 71
9.1. Organizarea obiectelor pe straturi 71
9.2. Crearea poliliniilor şi a curbelor spline 75
9.3. Crearea şi utilizarea blocurilor şi atributelor 79
10. Lucrul cu texte 84
10.1. Alegerea unui stil de text 84
10.2. Crearea unui singur rând de text 85
11. Cotarea 87
11.1. Concepte de cotare 87
11.2. Crearea, adăugarea, editarea cotelor 88
11.3. Crearea stilurilori de cotare 93
12. Crearea modelelor de haşurare 96
12.1. Crearea modelelor de haşurare 96
12.2. Definirea frontierelor haşurii 98
12.3. Editarea obiectelor haşură 98
13. Aplicaţii 100

Extras din curs:

MODUL I – DESEN TEHNIC

Obiective

Introducere în desenul tehnic

- Obiectul şi scopul desenului tehnic;

- Standarde, norme, convenţii.

Reprezentarea pieselor în proiecţie ortogonală

- Dispunerea proiecţiilor;

- Reprezentarea vederilor, secţiunilor şi rupturilor;

- Haşuri utilizate în desenul tehnic;

- Desenul de releveu;

- Desenul la scară;

- Reprezentarea pieselor în proiecţie axonometrică.

Cotarea desenelor tehnice

- Norme şi reguli de cotare;

- Principii şi metode de cotare;

- Reprezentarea şi cotarea filetelor;

- Reprezentarea şi cotarea arborilor;

- Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate.

Reprezentarea şi cotarea asamblărilor

- Generalităţi;

- Principii şi metode de cotare;

- Reprezentarea şi cotarea filetelor;

- Reprezentarea şi cotarea arborilor;

- Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate.

6

Introducere 1

1. 1. Obiectul şi scopul desenului tehnic

Desenul tehnic este mijlocul de comunicare a unei concepţii sau idei tehnice, supus unor reguli şi norme

stabilite prin transpunerea proiectelor şi calculelor sub formă de documente grafice şi produse ce răspund unei

cerinţe. Desenul industrial utilizează regulile de reprezentare a organelor de maşini, regulile de trasare a pieselor,

elementele normalizate utilizate în construcţie, proprietăţile materialelor etc.

Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta obiecte din spaţiul tridimensional pe foaia de

hârtie, astfel încât reprezentarea obţinută să descrie complet, ca formă şi dimensiuni, obiectul însuşi.

Limbajul tehnic unitar al reprezentărilor îl ajută atât pe proiectant cât şi pe executant să participe activ şi

conştient la materializarea ideilor tehnice.

1. 2. Standarde, norme, convenţii

Proiectarea şi executarea în condiţii tehnice identice a unor piese de maşini de utilizare generală a

impus adoptarea unor norme, prescripţii şi reguli privind proprietăţile materialelor, dimensiunile pieselor,

conţinutul unor documentaţii etc. asigurate prin standarde de stat româneşti (STAS sau SR), convenţii,

normele interne (NI) şi internaţionale (ISO), norme europene (EN).

Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din siglă şi numărul standardului; - anul ultimei

ediţii; - titlul. Exemplu de notare:

SR ISO 7200: 1994 – Desene tehnice. Indicator

siglă nr. an ediţie titlul standardului

standard

indicativ standard

Standardele generale utilizate la întocmirea desenelor tehnice se referă la: Linii; Scrierea

standardizată; Formatele desenelor tehnice; Indicatorul (cartuşul) şi tabelul de componenţă; Scările

numerice utilizate în desenul tehnic; Plierea (împăturirea).

Liniile utilizate în desenul industrial, conform standardelor în vigoare (STAS 103-84), se clasifică

în patru tipuri: continuă, întreruptă, linie punct, linie două puncte şi în funcţie de grosimea (b) în două clase:

linii groase şi linii subţiri (2/3b).

Grosimea de bază a liniei se alege din şirul de valori exprimate în mm:

2; 1,4; 1; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; 0,18.

- Linie continuă:

- groasă;

- subţire;

- Linie întreruptă subţire;

- Linie-punct:

- subţire;

- groasă;

- mixtă;

- Linie-două puncte subţire.

Figura 1.1. Exemplificarea tipurilor de linii

Scrierea standardizată (ISO 3098/1-93) stabileşte modul de înscriere a caracterelor cu mâna

liberă sau cu şablonul. Se utilizează, la alegere, scrierea înclinată cu caracterele înclinate la 75º spre

dreapta faţă de linia de bază a rândului sau scriere dreaptă cu caractere perpendiculare pe linia de bază a

rândului. Dimensiunea nominală a scrierii h (înălţimea majusculelor), măsurată în milimetri, se alege din

şirul de valori: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20.

Introducere

Figura 1.2. Exemplu de utilizare a tipurilor

de linii

Grosimea liniei de scriere, egală cu distanţa dintre liniile reţelei de scriere, poate fi: h/14 – scriere

de tip A sau h/10 - scriere de tip B (tabel 1.1).

Tabel 1.1 Dimensiunile nominale şi grosimea liniei de scriere

Dimensiunea nominală a scrierii Raport 2,5 3,5 5 7 10 14 20

Grosimea liniei de scriere (mm) h/14 (tip A)

h/10 (tip B)

0,18

0,25

0,25

0,35

0,35

0,5

0,5

0,7

0,7

1,0

1,0

1,4

1,4

2,0

Observații:

Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov

Departamentul pentru Invăţământ la distanţă

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Înregistrare Autentificare
Structură de fișiere:
  • Desen Tehnic si Infografica.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Nota:
9/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
115 pagini
Imagini extrase:
115 imagini
Nr cuvinte:
28 258 cuvinte
Nr caractere:
166 022 caractere
Marime:
2.71MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Mecanică
Predat:
la facultate
Materie:
Mecanică
Profesorului:
Rodica Paunescu
Sus!