Începuturile Presei în Lumea Românească

Introducere: cîteva note privind istoria presei

Prelegerea de faţă îşi propune să prezinte cîteva aspecte din perioada de început a istoriei presei româneşti, respectiv, de la apariţia presei regulate la instituirea libertăţii de expresie. Nu poate fi vorba desigur ca în cadrul unei singure prelegeri să se epuizeze totalitatea problematicii implicate de acest subiect. De aceea voi oferi aici, ca şi în alte rînduri, o lectură orientată a acestei problematici, adică sintetică şi problematică.

Pe scurt, obiectivul meu este de a încerca să clarific mai cu seamă trei aspecte. Mai întîi, este vorba de a vedea în ce condiţii a apărut presa în lumea românească, ce factori i-au determinat evoluţia, şi de a reconstitui formele sale de manifestare, apoi, care sînt caracteristicile acesteia în raport cu alte momente distincte în evoluţia presei la noi, iar în al treilea rînd voi încerca să văd cum anume o putem integra istoriei culturii româneşti.

Pentru aceasta, voi începe cu o scurtă discuţie despre istoria presei în general, apoi voi descrie condiţiile culturale şi politice ale perioadei aflate în discuţie. Va urma o prezentare a principalelor publicaţii ale epocii aflate în discuţie. Două subcapitole vor fi conscrate unor descrieri sumare ale primelor publicaţii cu caracter politic şi „cultural”. Ultima partea va fi dedicată unor figuri de editori şi publicişti din epocă: „oamenii începutului de drum”, după o expresie lansată de Paul Cornea, acum mai multe decenii.

Presa ca probelmă

Peste tot, începuturile presei par a avea ceva între mitic şi neguros, poate chiar suspect. Acelaşi lucru, dacă nu şi mai apăsat, se poate spune şi despre istoria presei româneşti. Unde se plasează aceste începuturi: trebuie să le ataşăm obligatoriu de istoria tiparului şi a culturii scrise sau este vorba de istorii diferite? Orice imprimat care este editat cu o anume periodicitate poate fi numit „presă”. Care ar putea fi rolul presei în raport cu evoluţia culturii: este un vector al acesteia sau un simplu efect, eventual, un produs derivat, secundar? Care este relaţia dintre presă, tehnologie şi societate: cine determină pe cine?

Pentru aceasta este nevoie de a o serie de clarificări teoretice şi istoriografice. Ce vrea să însemne istoria presei: care este obiectul său? Istoria publicaţiilor? Istoria oamenilor de presă? Istoria evenimentelor de presă sau mai ales a relaţiei dintre evenimentele istorice şi cele de presă? Pare a fi insuficient.

Apoi: cronologia sa ar trebuie să urmeze aceea a istoriei generale? Care este de fapt relaţia dintre istoria presei cu istoria generală? Cui aparţine mai precis istoria presei, eventual, cărui domeniu al culturii: istoriei literaturii, istoriei generale a culturii? Ce rol joacă în fiecare şi dacă se poate concepe o istorie a presei care să aibă propria sa cronologie/periodizare, propriile concepte structurante, propria metodologie, propria finalitate epistemică?

În fine, istoria presei sau istoria media? Ce diferenţe, ce similarităţi, ce finalitate, în general?

Desigur, că răspunsul la aceste probleme nu face obiectul demersului de faţă, chiar dacă acestea merită a fi puse de fiecare dată atunci cînd ne propunem un demers ca acesta. Totuşi cîteva probleme trebuie rezolvate înainte de a trece mai departe: ce înţelegem prin presă, tipologiile și natura presei în raport cu fenomenul cultural etc. Această discuţie este necesară nu numai pentru înţelegerea problematicii expuse în prelegerea de faţă, dar mai ales pentru înţelegerea problematicii întregii istorii a presei.