Monedă Credit și Echilibrul Monetar

Noţiunile fundamentale:

Moneda, banii, funcţiile banilor, sistemul monetar, sistem monetar internaţional, sistem monetar european, bimetalismul, monometalismul, sistemul valutar, unitatea monetară, etalonul monetar, puterea de cumpărare, convertibilitatea monetară, euro, credit, înscrisuri cambiale, ipotecă, scadenţă, rambursare, dobândă, rată, comision, redistribuire, echilibrul monetar, inflaţie.

1. Moneda şi sistemul monetar

1.1. Conceptul de monedă

Banii ca rezultat al activităţii economice al omului au apărut încă din antichitate,când omul schimba produsele pe care le crea pe produsele de care avea nevoie. Odată cu apariţia diviziunii sociale a muncii a apărut necesitatea creării unui instrument eficient de plată – astfel apar banii (la primele etape sub formă de diferite obiecte, iar apoi îşi constituie forma de disc plat confecţionaţi din metale preţioase,care datorită compoziţiei chimice erau rezistenţi la fenomenele înconjurătoare fiind nealterabili şi ce era mai important divizibili). Economia naturală se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare a forţelor de producere şi de aceea tot ce se producea, de obicei, şi se consuma. Schimbul se produce numai la nivelul surplusurilor. Schimbul reprezintă – mişcarea mărfurilor de la un producător la altul în direcţia opusă, contra altei mărfi. Munca depusă pentru producerea unei mărfi este egalabilă cu munca depusă şi valoarea bunurilor diferă De aici apare şi necesitatea utilizării valorii de schimb. Valoarea de schimb – capacitatea de schimb a unei mărfi pe altele în anumite proporţii sau compararea cantitativă a mărfurilor. În procesul schimbului marfa trebuie să aibă valoare de întrebuinţare pentru cumpărător şi de schimb – pentru vânzător. Această particularitate a mărfurilor se prezintă ca o unitate de contrarii: unitate prin faptul că fiecare marfă trebuie să posede ambele valori, iar contrariul se manifestă prin aceea că pentru una şi aceeaşi persoană, marfa dată nu poate avea ambele valori.

Esenţa banilor se manifestă prin faptul că sunt o formă specifică de mărfuri, cu formă naturală care îndeplinesc funcţia de etalon general al valorii.

Categoria economică de ban s-a reflectat în numeroase definiţii şi interpretări pe măsură ce banul a pătruns tot mai mult în viaţa economică. Categoria economică s-a modificat în timp. Banul de astăzi este un rezultat al numeroaselor mutaţii determinate de factori endogeni şi exogeni ai circulaţiei băneşti.

Din ansamblul de mărfuri s-a desprins o marfă cu atribute specifice ce s-a finalizat cu găsirea echivalentului general al valorilor.

Rolul banilor se rezumă la funcţiile de intermediar în schimbul de diverse mărfuri în diferite etape ale dezvoltării societăţii.

În calitate de categorie istorică şi economică banii sunt o marfă deosebită:

- marfă intermediar;

- marfă semn de valoare.

Banii i-au preocupat pe diferiţi economişti, cercetători, monetarişti, fondatori ai diferitor curente şi şcoli ce au contribuit la definirea, fundamentarea, clasificarea ei.

După apariţia banilor de hârtie nimeni nu mai poate determina hotarul dintre bani şi monedă.

Moneda – piesă de metal Aur , Argint, Cupru etc. care se prezintă sub formă de disc plat şi serveşte ca mijloc de plată , de circulaţie, de tezaurizare.

Moneda – piesă de metal bătută de autoritatea suverană pentru a servi în operaţiunile comerciale.

Moneda are greutatea şi aliajul (titlul) stabilit de legea monetară a ţării emitente. Pe faţă (avers) şi pe verso (revers) moneda are relief (efigie) şi inscripţii (legende), iar pe muchie, de obicei, zimţi şi inscripţii, toate acestea efectuate în scopul apărării integrităţii materiale ale monedei, şi al evitării deteriorării prin tăiere sau roadere pe care falsificatorii le efectuau în trecut pentru extragerea unei părţi din conţinutul de metal preţios al monedei. Valoarea nominală a monedei nu mai indi8ca valoarea proprie, ea fiind superioară valori proprii.[21,p.9]

Primele monede ar putea fi considerate cele din China sec. XI î.d.H., iar în Europa cele bătute în statul elen antic Lydia sec.VI î.d.H. Înainte banii erau confecţionaţi sub diferite forme: inele, vârfuri de săgeţi sau lingouri cea ce necesita verificarea conţinutului prin cântărire şi probarea titlului.

Un timp monedele au fost emise de preoţi apoi de regi. În evul mediu ele au fost emise de regi ,căpeteniile feudale şi de oraşe. Prin crearea statelor naţionale, dreptul de batere a monedelor a revenit puterii centrale. După primul război mondial baterea şi circulaţia monedelor de aur au încetat, acestea rămânând numai un instrument de tezaurizare.

Monedele de argint au circulat şi mai târziu, însă din ce în ce mai rar. Au rămas până astăzi în circulaţie monede divizionare din metale ieftine.

Banii reprezintă un instrument social, o formă particulară imediat mobilizabilă a avuţiei sociale; o întruchipare transmisibilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare care conferă dreptul deţinătorului asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente.

Banul este un bun economic ca oricare altul care se deosebeşte din punct de vedere juridic şi economic de toate celelalte mărfuri.

Banii sunt instrumental general al comerţului prin intermediul căruia mărfurile se vând şi se cumpără.

Timp de 26 de secole , adică până la începutul primului război mondial omenirea a folosite monezi metalice, de aur şi argint. Având în vedere că în secolul XVII au apărut bancnotele şi că până la primul război mondial acestea au circulat împreună cu monezile metalice se poate afirma că timp de 3 secole 1600-1914 a existat o etapă de tranziţie, în care omenirea a folosite deopotrivă monezi cu valoare proprie, de aur şi argint şi semen băneşti fără valoare proprie, bancnotele, care reprezentau în circulaţie aurul şi argintul ,şi care din această cauză erau deplin convertibile în aur şi argint.

Moneda este constituită din ansamblul mijloacelor de plată direct utilizabile pentru a efectua plăţile pe pieţele de bunuri şi servicii, adică ansamblul de active acceptate pretutindeni, de către toţi şi totdeauna pentru a regal datoriile generate prin schimburile de mărfuri.

Moneda apare ca un activ ce poate fi :

-deţinut,

-schimbat,

-împrumutat,

-conservat.

Pentru a fi acceptată de către toţi valoarea monedei trebuie să se bazeze pe încrederea acelora care o vor deţine.