Bazele Marketingului

INTRODUCERE

Stimati studenti,

Fără îndoială aţi auzit o mulţime de lucruri despre ceea ce înseamnă termenul de „marketing”. Peste tot, în toate canalele de comnunicare se spune că nu se mai poate întâmpla nimic fără marketing.

În economie, în societate, în organizaţii, în viaţa de zi cu zi, peste tot se aude de acest „marketing”. Nu ştim ce anume te-a determinat să doreşti să afli mai multe despre marketing. Poate curiozitatea de a şti mai multe despre acest lucru aflat pe buzele tuturor sau poate pentru a te afla în pas cu timpurile şi a nu vorbi în necunoştinţă de cauză.

Adevărul este că, în momentul de faţă, contextul economic pune marketingul la loc de cinste şi îl ridică la rang de artă. Fie că vorbim despre societăţile publice sau private, despre şcoli sau biserici, marketingul apare în discuţie.

Deci, în acest context, se impune necesitatea parcurgerii acestui curs care explică noţiunile de bază legate de fenomenul marketingului şi tot ceea ce se află în corelaţie cu el. Întrebări ca „De ce a apărut marketingul?”, „Cine l-a inventat?”, „Cui foloseşte”, îşi gasesc răspuns în paginile următoare.

În urma parcurgerii acestui curs, veţi descoperi că puteţi purta foarte uşor o discuţie pe temele legate de marketing şi toate aspectele care îl secondează, că puteţi emite judecăţi, puteţi formula concluzii, puteţi face analize de situaţie.

Capitolul 1. EVOLUŢIA ŞI SEMNIFICAŢIILE MARKETINGULUI

1.1.APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA MARKENTINGULUI

1.1.1. MARKETINGUL CA NECESITATE

Marketingul reprezintă o nouă concepţie sau o nouă filozofie cu privire la orientarea şi realizarea activităţilor umane, indiferent de natura lor. Esenţa acestei noi concepţii o reprezintă satisfacerea clientului prin calitate, valoare şi servicii. Această nouă filosofie de orientare a activităţii este asimilată pe scară tot mai largă de către întreprinderi, de către organizaţii şi instituţii nelucrative sau chiar de către persoane deoarece se consideră că pe baza ei pot să-şi atingă cel mai bine obiectivele.

În al doilea rând, marketingul reprezintă o funcţie a diverselor organizaţii, şi deci, o modalitate de acţiune practică care presupune activităţi specifice. În întreprinderea modernă funcţia de marketing joacă un rol de prim rang, ea fiind puternic corelată cu celelalte funcţii ale organizaţiei respective, fapt care conduce la obţinerea unor performanţe superioare.

Renumiţii profesori Philip Kotler si Bernard Dubois consideră că astăzi marketingul a devenit o necesitate

Necesitatea marketingului mai poate fi explicată şi prin prisma unor evoluţii care se manifestă atât în context naţional cât şi internaţional. În acest sens, trebuie avută în vedere tendinţa de separare tot mai puternică a producţiei de consum, ca urmare firească a dezvoltării generale economice şi sociale, îndeosebi pe parcursul acestui secol. Ca urmare, preocuparea de corelare dinamică şi cât mai precisă a producţiei cu nevoile şi cerinţele reale de consum, devine esenţială pentru existenţa întreprinderii contemporane.

Necesitatea afirmării marketingului decurge şi din tendinţa de îngustare relativă a pieţelor, în condiţiile în care în interiorul lor se manifestă puternice schimbări, cum ar fi, spre exemplu, cele legate de calitate, nivelul satisfacţiilor aşteptate şi serviciile pretinse de către consumatori.

Internaţionalizarea vieţii economice, tendinţa de globalizare acţionează în aceeaşi direcţie. Ea modifică profund mediul de afaceri, generând ocazii de piaţă uriaşe, dar şi ameninţări pe măsură. Tendinţa puternică de internaţionalizare a pieţelor face ca pieţele naţionale să devină de fapt nişe ale pieţei globale.

În măsura în care marketingul face legătura dintre nevoile societăţii umane şi activităţile sale economice şi sociale, acestuia îi revine misiunea de a anticipa şi înţelege aceste nevoi şi de a le satisface, recurgând, în primul rând, la creaţie şi inovaţie. Fără creaţie şi inovaţie marketingul este de neconceput.

Efectele economice şi sociale ale marketingului nu sunt însă peste tot aceleaşi, după cum nici gradul de asimilare şi utilizare nu sunt aceleaşi. Ele depind nu numai de pregătirea profesională şi experienţa celor care fac apel la marketing, ci şi de contextul general şi local în care acesta este asimilat şi utilizat.

O serie de studii arată caracterul inegal al dezvoltării marketingului chiar în rândul statelor puternic dezvoltate. În acest sens, spre exemplu, raportându-se la situaţia existentă la începutul anilor ’90 în Anglia, Malcom McDonald afirma că marketingul, atât ca filosofie, cât şi ca funcţie a întreprinderii, se afla, în general, într-un stadiu infantil.

1.1.2. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA MARKETINGULUI

În privinţa momentului apariţiei marketingului au existat şi există încă o serie de controverse. Momentul apariţiei marketingului se plasează în diferite perioade sau într-un anumit context economic, social şi tehnologic. Cu toate acestea, marea majoritate a specialiştilor, inclusiv a celor români, consideră că marketingul este un produs al secolului nostru. Marketingul implică deci procesul schimbului de bunuri şi servicii. Michael Baker afirmă astfel că marketingul începe să existe odată cu primul schimb barter, când fiecare realizează că acesta oferă valoare pentru ambele părţi. În acelaşi sens, Philip Kotler consideră că marketingul se manifestă când oamenii decid să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele prin intermediul schimbului.

În fine, în viziune contemporană, din punct de vedere social, mai precis al rolului jucat de marketing în societate, se consideră că marketingul este un proces social prin care grupurile şi indivizii obţin ceea ce le trebuie şi ceea ce doresc prin crearea, oferta şi schimbul liber de produse şi servicii, purtătoare de valoare, cu alte grupuri şi indivizi.

Schimbul reprezintă relaţia cumpărător-vânzător care presupune obţinerea unor bunuri, servicii sau idei, prin cedarea în schimb, a banilor, a muncii sau a altor bunuri sau servicii. Pentru ca să existe un proces de schimb trebuie îndeplinite simultan cinci condiţii, şi anume:

- să fie implicate cel puţin două părţi;

- fiecare parte să deţină o valoare în care să fie interesată cealaltă parte;

fiecare parte să poată comunica cu cealaltă parte, oferind fiecare ceea ce posedă;

- fiecare parte să fie liberă de a accepta sau de a refuza oferta;

- fiecare parte să fie de acord că este de dorit să trateze cu cealaltă parte.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR