Principile Noului Management Public

Conceptul de Noul Management Public merita sa starneasca interesul tuturor categoriilor de conducatori de resurse umane din domeniul public pentru ca arta conducerii este revolutionata de aceste noi principii, considerate a fi aplicabile pana de curand doar sistemului privat [Armenia Androniceanu, Noutati in managementul public, p.15]. Se lanseaza pe buna dreptate interogatia daca nivelul de eficacitate al organizatiilor private poate fi atins de catre organizatiile din sistemul public, sau daca putem realiza aceasta comparatie intre cele doua sectoare si exista eficacitate in activitatea ofertantilor de servicii publice, sau eficacitatea este doar apanajul organizatiilor care obtin si genereaza profit? Raspunsul pe care isi propune sa-l ofere acest demers stiintific este unul afirmativ; serviciile publice trebuie sa-si propuna eficacitate si chiar profit in ofertele pe care le lanseaza catre beneficiari, mai ales daca luam in considerare modelul nord-american de management al serviciilor publice [Ovidiu Nicolescu, Management comparat, p.137], in care regula generala este parteneriatul public-privat, pentru a spori sursele de venituri proprii, independente de resursele bugetare si pentru a eficientiza principiul descentralizarii, care inseamna inainte de toate autonomie finaciara. Ratiunile de eficacitate trebuie sa ghideze activitatea managerului public in Romania, cu atat mai mult cu cat nu este inca implementat modelul european de a obtine resurse financiare suplimentare pentru institutiile publice prin aprobarea proiectelor de investitii depuse de catre managerii publici institutiilor bancare abilitate sa finanteze in mod exclusiv sectorul public. Singurele resurse finaciare de care ar putea beneficia serviciile publice din Romania sunt excedentele bugetare privind impozitele si taxele si accesarea fondurilor europene nerambursabile; acest din urma aspect trebuie sa reconditioneze de asemenea pozitia managerului public cu privire la generarea eficacitatii in sectorul public, pentru ca fondurile europene nerambursabile nu au fost accesate eficient in Romania ultimilor 17 ani[a se vedea Studiul realizat de catre Institul de Politici Publice, Bucuresti, Investitiile si responsabilizarea administratiei publice, 2002].

Acest demers stiintific se constituie intr-o pledoarie cu privire la generarea de profit si eficacitate in institutiile publice prin respectarea principiilor managementului stiintific:

Functia de prognoza si planificare - astfel incat managementul empiric, dupa principiul vazut si facut sa nu mai constituie un principiu de organizare in serviciile publice. Aceasta functie, corect implementata, ar constitui si o modalitate eficienta de obtinere a unor fonduri europene care sa asigure atat dezvoltarea infrastructurii cat si dezvoltarea si formarea celor mai importante categorii de resurse ale organizatiilor mileniului trei si anume resursele umane. Managementul unor programe eficiente ar asigura pentru institutiile publice autonomie financiara si ar constitui o premisa a descentralizarii. Managementul prin intermediul diagramelor Gantt este o realitate nu numai a organizatiilor private, ci si a managementului public, pentru ca planificarea unor obiective pe termen mediu si lung, prin corelarea tuturor categoriilor de resurse necesare si suficiente pentru a le indeplini, nu poate constitui decat o modalitate de a genera performanta.

Functia de organizare constituie fundamentul eficacitatii manageriale si este important a fi corect implementata in institutiile publice pentru a se gestiona fenomenul birocratic. Birocratia este o realitate a oricarui tip de administratie, luand in considerare chiar si cele mai eficiente forme si anume administratia romana si cea americana de azi. Perceptia beneficiarului de servicii publice asupra birocratiei tine de imixtiunea intre sarcinile si obiectivele de serviciu ale resurselor umane aflate pe trepte ierarhice diferite ale institutiei publice respective. Respectarea functiei de organizare a managementului va crea in institutii si servicii publice, sarcini si obiective de munca clare si concrete astfel incat fiecare resursa umana sa poata fi obiectiv evaluata si timpul efectiv de intrare a beneficiarului de servicii in posesia serviciului public respective sa fie mult redus.

Functia de coordonare, Functia de antrenare/motivare si Functia de control-evaluare

Nu intamplator sunt enuntate cumulativ in cadrul acestui demers stiintific, fiind practic reunite sub titulatura comunicare organizationala, principiu aplicabil anterior exclusiv organizatiilor private, institutiile si serviciile publice fiind considerate mult prea supuse principiilor legislative pentru ca un manager public sa poata respecta astfel de recomandari stiintifice. Acest demers isi propune sa demonstreze ca ipoteza de functionare anterioara a managementului public este falsa. In continuare realizam cateva recomandari pentru activitatea de evaluare a celor care manageriaza in sectorul public, recomandari care exced prevederile legale conform carora evaluarea functionarilor publici trebuie sa cuprinda un raport de evaluare aplicat de catre un evaluator unic si anume superiorul ierarhic, dublat de un interviu organizat de catre acelasi evaluator unic [Simona Mina, apud Petru Fodorea, Demografie si resurse umane, pp.189-192]