Organizarea și Funcționarea Băncilor

1. Esenţa organizării băncilor

Organizarea băncii, reprezinta acţiunea de constituire a acesteia ca unitate de decizie, printr-o abordare sistemică a elementelor componente, definite prin variabile funcţionale şi relaţionale în cadrul unei structuri

Scopul organizării activităţii bancare, constă în formarea, prin intermediul divizionarii muncii, a structurii organizatorice, care va contribui la realizarea obiectivelor bacii. Scopul organizării consta deasemenea şi în optimizarea structurii personalului bancar în corespundere cu strategia bacara, cu cît mai mici posibile cheltuieli.

Din punct de vedere organizatoric, bancă poate fi tratată din trei perspective:

- Perspectiva ierarhică, prin care banca este structurată pe nivele ierarhice organizarea vizând atât conducerea băncii, cât şi activităţi operaţionale, executive, care asigură realizarea produselor şi serviciilor băncii.

Conducerea, administrarea şi controlul băncii sunt realizate printr-o ierarh subordonativăa organismelor de conducere, cărora le sunt ataşate atribuţii, cor petenţe, responsabilităţi.

Ierarhia presupune următoarele elemente organizatorice: adunarea genera a acţionarilor, consiliul de administraţie, comitetul de direcţie sau de conduce; preşedintele şi vicepreşedinţii, şefii de divizii, departamente şi direcţii funcţional.

Potrivit specificului organizării activităţii bancare, structural, managementul se diferenţiază pe trei niveluri de competenţe: superior, mediu şi de bază.

Astfel, la nivel superior (centrala băncii), managementul este exercitat de un grup restrâns de specialişti de un înalt profesionalism (preşedinte, vicepreşedinţi, directori generali etc.). Ei stabilesc obiectivele de acţiune, strategia şi politicile operaţionale.

La nivel mediu, sau intermediar (sucursale, filiale) managementul este de competenţa directorilor şi şefilor de departamente. Respectivii sunt responsabili de modul în care se aplică stategia şi politica băncii la nivelul unităţilor operaţionale şi supraveghează asupra bunei desfăşurări a activităţilor lucrative.

La nivelul de baza se asigură supravegherea şi coordonarea activităţilor operative

- Perspectivă funcţională, prin care banca este organizată conform funcţiilor sale, atributele conducerii fiind ataşate diferenţiat fiecărei funcţiuni (productivă, franciară, comercială etc.)

Astfel, organizarea se centrează pe activităţile specifice băncii, constituindu-se compartimente care realizează operaţiuni bancare caracterizate prin omogenitate, interdependenţă şi finalitate. Aceste compartimente, în funcţie de dimensiunea băncii şi specializarea acesteia, se pot concretiza în divizii, direcţii, departamente, birouri, servicii.

- Perspectiva conflguraţlonală, prin care banca este organizatăpe centre operaţionale (centrală, sucursală, filială, agenţie, punct de lucru), care împreună formează reţeaua bancară.

Cele trei perspective organizatorice aflate în interdependenţa lor constituie arhitectura băncii, care poate fi evidenţiatăsintetic prin organigrama acesteia, în cadrul căreia sunt relevate nivelele organizatorice, centrele operaţionale, compar-timentele funcţionale, «relaţiile dintre acestea (de autoritate, de coordonare, de cola-borare, de informare etc.), precum şi atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile.

2. Organizarea băncii prin perspectiva ierarhică.

Conform art. 17 din Legea Republicii Moldova cu privire la Legea instituţiilor financiare, structura organizatorică, conducerea şi administrarea societăţilor bancare se stabilesc statutele proprii, înfiinţarea comitetului de risc, comitetul de administrare a activelor şi pasivelor, comitetul de credite este obligatoriu.

Fiecare bancă este organizată ca o SA, de aceasta depinde structura organizaţională a managementului bancar

În cadrul băncii identificăm 8 blocuri de management dintre care 4 pe verticală, aranjate ierarhic şi 4 pe orizontală.

Componentele ierarhiei sunt:

1.Adunarea generală a acţionarilor. Ea este organul suprem de decizie la care participă toţi acţionarii care au contribuit la formarea capitalul social a băncii. Şi are în viziune următoarele probleme:

• formarea strategiei de dezvoltare a băncii;

• stabilirea sferelor prioritare de dezvoltare a băncii;

• adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii;

• adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului;

• decizii de majorare a capitalului;

• numirea consiliului de administraţie.

2. Consiliul de administrare este format de acţionari majoritari (min 3, max 21). Decide şi execută unele decizii ce ţin de gestiunea strategică a băncii, de implementarea hotărârilor AGA, este organul care e în drept să convoace AGA şi să determine ordinea de zi a şedinţelor ei.