CAPITOLUL 1
Managementul internaţional: concept şi practică
Managementul internaţional este un management intercultural din cel puţin două puncte de vedere: mai întâi, pentru că se referă la raporturi ce se stabilesc şi se dezvoltă între ţări diferite, deci între spaţii culturale naţionale diferite; apoi, pentru că are în vedere interacţiuni între organizaţii - firma, clienţii, concurenţa - care au valori şi comportamente diferite, adică au culturi de întreprindere diferite.
Abordarea interculturală este, de altfel, în prezent, o caracteristică definitorie a concepţiei şi practicii managementului internaţional.
1.1. Management internaţional: concept şi definire
Managementul internaţional s-a afirmat ca o componentă distinctă a ştiinţei generale a conducerii în ultimele decenii. Abordările din literatură în legătură cu acest concept sunt relativ diversificate şi nuanţate, ceea ce impune - în vederea definirii - unele delimitări.
În primul rând, prin managementul internaţional se înţelege uneori managementul societăţilor multinaţionale. Astfel, după un autor, managementul internaţional se concentrează asupra "funcţionării firmelor în ţările gazdă". Un alt autor apreciază că managementul internaţional "se ocupă de managementul şi activităţile corporaţiilor internaţionale"
Deşi societăţile multinaţionale reprezintă un obiect principal de interes pentru managementul internaţional, sfera acestuia nu se reduce la activitatea corporaţiilor respective. În timp ce managementul internaţional se referă la practica de conducere a tuturor organizaţiilor care desfăşoară activităţi pe plan internaţional, managementul societăţilor multinaţionale se referă strict la strategia de afaceri a acestor agenţi ai economiei mondiale.
Managementul internaţional al afacerilor este expresia internaţionalizării progresive a vieţii economice în cursul ultimilor decenii şi se reflectă ca atare în conducerea şi funcţionarea firmei indiferent de mărime. După cum arată un autor, managementul internaţional nu reprezintă o modalitate de gestiune care priveşte în principal societăţile multinaţionale; toţi actorii vieţii economice sunt implicaţi, "oricare ar fi dimensiunea sau câmpul lor de activitate"
Pe de altă parte, societăţile multinaţionale cele mai evoluate abordează piaţa mondială ca un întreg, dincolo de diferenţele şi graniţele naţionale sau culturale; ele desfăşoară o strategie globală. Ca atare, managementul societăţilor multinaţionale poate fi considerat (şi denumit) management global, mai degrabă decât management internaţional. Este adevărat că, în literatură, depăşirea concepţiei care identifica managementul internaţional cu managementul societăţilor multinaţionale s-a realizat abia în ultimul timp când, datorită avansurilor în informatică, transporturi şi telecomunicaţii, dimensiunile firmei joacă un rol mai puţin important în determinarea capacităţii de internaţionalizare a afacerilor.
În al doilea rând, managementul internaţional nu se confundă cu managementul comparat. Într-o lucrare recentă se arată că managementul comparat "studiază procesele şi relaţiile manageriale din organizaţii ce funcţionează în contexte culturale naţionale diferite, axându-se asupra identificării şi analizării asemănărilor şi deosebirilor manageriale". După un alt autor, managementul comparat este "studiul managementului în diferite contexte şi evidenţierea raţiunilor pentru care firmele obţin rezultate diferite în diferite ţări".
Prin urmare, în timp ce într-un caz (management comparat) este vorba de o abordare comparativă, ce are ca obiect diferitele sisteme naţionale de management, în celălalt caz (management internaţional) abordarea este "transversală", în sensul că are ca obiect procese care se desfăşoară într-un context inter - naţional. Aceasta înseamnă că managementul internaţional nu poate fi considerat o componentă a managementului comparat, cele două abordări fiind de sine stătătoare.
Pe de altă parte, dacă managementul comparat este exclusiv o disciplină academică, o modalitate ştiinţifică de studiere şi interpretare, managementul internaţional este atât o realitate practică - reglarea (conducerea) organizaţiilor în mediul internaţional, cât şi o disciplină ştiinţifică - studiul asupra modului de conducere a organizaţiilor în context internaţional.
În al treilea rând, sunt necesare precizări în legătură cu raportul dintre managementul internaţional şi managementul intercultural.
Dacă prima perspectivă este oarecum tradiţională, fiind reflectată mai demult în literatură, abordarea în termenii managementului intercultural este relativ recentă şi tinde să substituie vechea orientare.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
