Logică

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor.

Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite “ premise” este derivata o alta propozitie numita “concluzie”.

Manualele traditionale dau urmatoarele exemple de argumente:

Toti oamenii sunt muritori.

Socrate este om.

Socrate este muritor.

Linia care separa premisele de concluzie se poate citi.

Studiul argumentelor are o importanta speciala, deoarece nu toate argumentele sunt credibile. Faptul devine si mai important daca tinem seama ca in sistemele obisnuite, cand oamenii argumenteaza, nu formuleaza argumentele intr-o forma completa, in care putem distinge clar intre premise si concluzii. Datorita faptului ca printr-un argument se urmareste convingerea interlocutorilor, trebuie acceptata sau respinsa, devine vital sa stabilim pentru fiecare argument in parte, daca este corect, daca poate fi luat in seama sau nu. Enuntarea incompleta a unor argumente si mai ales folosirea unor cuvinte speciale, ii face pe cei care nu au o educatie logica satisfacatoare sa creada ca argumentul respectiv e corect, sa accepte concluzia care li se propune, Deoarece oarecum spontan ( automat), propozitia care lipseste se naste ( produce) in mintea celui care asculta argumentul.

Ex: Desigur, fiintele perfecte ar putea vietui in absenta institutiilor juridice dar, din pacate oamenii nu sunt fiinte perfecte.

Concluzia propusa(q): Oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice.

Rezolvarea problemei: stabilim pentru fiecare propozitie daca este adevarata sau falsa.

a).premise(p):

- fiintele perfecte pot vietui in absenta institutiilor juridice - prop. adevarata = 1

- oamenii nu sunt fiinte perfecte - prop. adevarata = 1

b).concluzia(q):

- oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice - prop.falsa = 0

Un argument care, din premise adevarate conduce la o concluzie falsa este incomplet si trebuie eliminat. O prima problema care trebuie rezolvata in cazul argumentelor incomplete este aceea de a identifica toate premisele pe care le folosesc argumentatorii si concluzia pe care el o obtine din aceste premise.

Decalajul dintre gandire si limbaj face ca acest lucru sa fie deseori dificil. In aceasta ordine de idei, este important de retinut ca in limba romana exista niste expresii speciale, prin care sunt introduse premisele si concluziile ( indicatori de premise si de concluzii).

Argumentele cunosc o foarte mare diversitate si se clasifica dupa diverse criterii:

DUPA GENERALITATEA CONCLUZIEI

1. Argumentele deductive - concluzia nu depaseste ca generalitate premisele din care a fost obtinuta

2. Argumente inductive - concluzia extrapoleaza premisele din care a fost obtinuta.

Ex: (1) Furtul reprezinta o incalcare a dreptului penal.

(2) Falsificarea banilor reprezinta o incalcare a dreptului penal.

p: (3) Darea si luarea de mita reprezinta o incalcare a dreptului penal.

(4) Furtul, falsificarea banilo, darea si luarea de mita sunt infractiuni.

q: Orice infractiune este o incalcare a codului penal.

Deci, premisele se refera la cateva exemple de infractiuni iar concluzia se refera la orice fel de infractiuni, deci concluzia a extrapolat premisele.

DUPA CORECTITUDINEA ARGUMENTELOR

1. Argumente corecte

2. Argumente incorecte

Pentru a putea separa intre aceste 2 tipuri de argumente, trebuie sa luam in considerare conditiile de rationalitate. Argumentele care satisfac aceste conditii sunt corecte, iar cele care incalca una sau alta din aceste conditii, sunt logic incorecte.

In cazul argumentelor corecte( valide) este imposibil sa plecam de la premise adevarate si sa ajungem la concluzii false.

In cazul argumentelor incorecte , chiar daca plecam de la premise adevarate, nu este exclus sa ajungem la concluzii false.

Conditiile de rationalitate sunt de 2 feluri:

a). unele specifice numai anumitor argumente sau operatii logice

b). altele (4) au un caracter general, se refera la orice fel de operatie logica, argument sau explicatie.

Logica traditionala a numit aceste 4 conditii generale de rationament principii logice.

Acestea sunt: