Logica

1. Elemente conceptuale si istorice
1.1. Momente fundamentale in dezvoltarea logicii.
1.2. Conceptii despre logica si conceptia curenta despre logica.
1.3. Logica formala si filosofia logicii.
1.4. Logica formala si teoria stiintei.
1.5. Logica deductiva si logica inductiva.
1.6. Limbaj si metalimbaj, logica si metalogica.
1.7. Logica standard a epocii contemporane. Noile logici (logici extinse, logici
alternative, alte modalitati de prezentare a logicii).
1.8. Utilizarile logicii.
2. Logica propozitiilor
2.1. Sintaxa logicii propozitiilor: alfabet, reguli de formare, expresie bine
formata.
2.2. Negatia, conjunctia, disjunctia inclusiva (alternativitatea), implicatia
(conditionalul), echivalenta (biconditionalul), alte tipuri de propozitii
compuse.
2.3. Relatii logice si verificarea relatiilor logice intre propozitii compuse.
2.4. Semantica logicii propozitiilor. Reguli de interpretare adevar si fals,
model, contramodel, validitate, contradictie, realizabilitate, consecinta
semantica.
2.5. Scheme elementare de deductie in logica propozitiilor.
2.6. Erori formale specifice inferentelor deductive.
2.7. Metode de decizie in logica propozitiilor: metode semantice (metoda
matriciala, metoda rationamentelor prescurtate, metoda lui Quine s.a.),
2
metode algebrice (metoda formelor normale s.a.), metode sintacticedeductive
(metoda deductiei naturale, metoda axiomatica s.a.).
3. Logica propozitiilor simple de predicatie. Silogistica
3.1. Propozitii simple de predicatie (propozitii categorice): forma, clasificare,
reprezentare grafica (diagramele Euler si Venn), distribuirea termenilor.
3.2. Reducerea la forma standard a propozitiilor din limbajul natural.
3.3. Relatii logice intre propozitii de predicatie: patratul logic, legi logice.
3.4. Inferente imediate: conversiunea, obversiunea, contrapozitia, inversiunea.
Tipologia inferentelor imediate (tabelul lui J.N. Keynes). Verificarea
validitatii inferentelor imediate.
3.5. Silogismul categoric: axioma silogismului, figurile si modurile
silogismului, reguli generale si speciale ale silogismului.
3.6. Metode de verificare a validitatii silogismelor: distribuirea termenilor,
reducerea directa, reducerea indirecta, diagramele Euler si Venn, regulile
silogismului s.a.
3.7. Forme eliptice si compuse ale silogismului: entimema, polisilogismul
(progresiv si regresiv), soritul (progresiv si regresiv), epicherema.
3.8. Silogismul in interpretare propozitionala si deductiv-naturala.
3.9. Silogismele ipotetice si disjunctive. Silogistica cu propozitii singulare.
4. Rationamente nedeductive
4.1. Inductia completa (totalizanta), incompleta (amplificatoare), prin simpla
enumerare, prin eliminare, inferenta de la singular la singular (eductia sau
transductia). Inductia stiintifica.
4.2. Inductia, deductia, reductia. Rationamentul deductiv deghizat.
4.3. Inductia cauzala: conditii si cauze.
4.4. Metodele de cercetare inductiva (metoda concordantei, a diferentelor,
combinata a concordantei si a diferentei, a variatiilor concomitente, a
reziduurilor).
4.5. Erori neformale, specifice inferentelor inductive (generalizarea pripita,
post hoc ergo propter hoc, confundarea cauzei cu conditiile, confundarea
efectului cu cauza, efectele comune, efectele reciproce).
4.6. Rationamentul prin analogie. Analogia stiintifica si analogia pripita.
Tipuri de rationamente prin analogie. Analogie si modelare. Analogie,
explicatie, decizie.