Capitolul 6
PROGRAME DE CALCUL TABELAR
6.1. Noţiuni generale
Programele de calcul tabelar sunt cunoscute în literatura informatică şi
sub denumirea de „editoare de tabele“ sau programe „spreadsheet“. Ele pun
la dispoziţia utilizatorilor trei facilităţi importante, şi anume:
– înregistrarea şi prelucrarea datelor sub formă tabelară;
– construirea şi afişarea sub formă grafică a datelor din tabele;
– lucrul cu baze de date.
Conceptul original introdus de această categorie de produse software
este FOAIA ELECTRONICĂ DE CALCUL – electronic spreadsheet, sau
pe scurt foaia de calcul.
Foaia de calcul, este un tabel uriaş, o matrice cu 16384 de linii şi 256 de
coloane, ceea ce ar înseamna un tabel de 7 m lăţime şi 114 m lungime. Pe
ecran se afişează doar o mică porţiune din acestă foaie, o fereastră mobilă
formată de regulă din 20 linii şi 8 coloane standard. Dar, ne putem deplasa
cu ajutorul tastelor de navigare în orice zonă a foii de calcul.
La intersecţia unui rînd cu o coloană se află o CELULĂ (CELL). Celula
este considerată unitatea elementară de prelucrare dintr-o foaie de calcul.
Fiecare celulă este unic identificată prin adresa sa, coordonatele sale,
reprezentând coloana şi rîndul din care face parte.
În celulele foii de calcul se pot înscrie diferite date: numere, formule de
calcul, funcţii şi texte alfanumerice.
Utilizatorul poate plasa cursorul pe oricare celulă din foaia de calcul şi
poate folosi adresele celulelor în orice formulă de calcul.
Datele conţinute în celulele foii de calcul pot fi supuse diverselor
prelucrări: operaţii aritmetice, operaţii logice, sortări, calcule statistice
(minim, maxim, medie, sumă) etc. Se pot prelucra coloane sau rânduri
întregi, sau se pot face operaţii de calcul matricial. Rezultatele pot fi redate
sub formă grafică sau pot fi tipărite la imprimantă.
Punctul forte al programelor de calcul tabelar îl constituie faptul că la
orice schimbare a unei date din oricare celulă a unui tabel creat pe foaia de
calcul se refac simultan toate calculele, din întregul tabel, care intră în
relaţie cu celula respectivă.
O astfel de facilitate este deosebit de folositoare în situaţiile decizionale,
când dorim să aflăm răspunsuri la întrebări de genul: ce-ar fi dacă schimb
aceste date cu altele? Orice variantă poate fi încercată operând modificările
dorite, şi pe ecran vom avea instantaneu rezultatele calculelor. Nu ne
satisfac aceste variante, nu-i nimic, revenim la varianta iniţială.
Generaţia programelor de calcul tabelar a fost inaugurată de apariţia în
anul 1970 a programului VISICALC (VISIble CALCculator) urmat de
produsul LOTUS al firmei cu acelaşi nume. Competiţia în lumea
programelor de calcul tabelar este dură. Dacă într-o vreme firma
BORLAND cu produsul QUATTRO luase un oarecare avans, produsul
EXCEL al firmei MICROSOFT intră în forţă pe piaţă, relansînd astfel din
nou competiţia în domeniu. Ca răspuns la această provocare, firma LOTUS
a lansat versiunea LOTUS for Windows cu o foaie de calcul
tridimensională. QUATTRO apare şi el în versiunea for Windows integrat în
pachetul COREL WORDPERFECT SUITE, un concurent redutabil al
produsului MICROSOFT OFFICE.
Pentru a înţelege principiile generale de lucru cu un program de calcul
tabelar vom ilustra prezentarea noastră cu exemple realizate cu programul
EXCEL sub WINDOWS.
6.2. Concepte de bază
Foaia de calcul
Toate programele de calcul tabelar operează cu o serie de concepte
specifice care se raportează la conceptul fundamental de foaie de calcul pe
scurt Sheet“.
Aşa cum s-a menţionat, foaia de calcul tabelar, în imaginea
utilizatorului, este o matrice cu ale cărei elemente se pot face orice fel de
calcule aritmetico-logice.
Componentele elementare ale unei foi de calcul sunt CELULE dispuse
pe linii şi coloane, în ele se introduc de la tastatură date şi formule de calcul
şi se obţin rezultatele.
Capitolul 6
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
