Scurt istoric
În anul 1969, cercetătorii Kenneth Thompson şi Dennis Ritchie de la AT&T Bell
Labs au început dezvoltarea unui sistem de operare numit UNIX, pe un calculator PDP7.
Multe idei din UNIX au fost preluate dintrun
sistem anterior, MULTICS. În 1972,
sistemul a fost rescris în proaspătul născut limbaj de programare C. Astfel, UNIXul
a devenit portabil şi pe alte maşini, deoarece doar o mică parte a sa mai era realizată în
limbaj de asamblare. Sistemul a fost lansat în curând în comunitatea academică, putând
astfel învăţa de la utilizatorii săi. În 1979 a fost lansată versiunea V7 de UNIX, care a
constituit ulterior "părintele" celorlalte implementări.
O serie de profesori de la Universitatea Berkeley a dezvoltat propria variantă de
UNIX, denumită BSD (Berkeley Software Distribution), în timp ce AT&T continua în
paralel dezvoltarea propriei variante, culminând cu UNIX System V.
În anii care au urmat, BSD a fost preluat şi de alte organizaţii, rezultând ale
variante derivate din acesta, cum ar fi una proprietară, realizată de Sun Microsystems şi
denumită Solaris, şi trei opensource,
denumite FreeBSD, NetBSD şi OpenBSD. De
asemenea, System V a constituit şi el o serie întreagă de "clonări" şi versiuni derivate.
Alt pas important în evoluţia UNIXului
a fost înfiinţarea, în 1984, de către
Richard Stallman (cercetător pe atunci la celebrele MIT AI Labs), a fundaţiei FSF (Free
Software Foundation), care apără interesele autorilor de programe gratuite (pentru
informaţii suplimentare, a se vizita situl http://www.gnu.org). El a pornit proiectul
GNU (denumire recursivă, dată în spiritul hackerilor
anilor '80, însemnând GNU's Not
Unix), cu scopul de a crea o versiune gratuită (opensource)
a sistemului UNIX, din
considerentul că toate cunoşinţele înglobate întrun
program trebuie să fie publice.
Primul program realizat de către Stallman în cadrul proiectului GNU a fost
Emacs, care a devenit operaţional în 1985. Editorul de texte Emacs a fost făcut disponibil
pe serverul ftp.prep.ai.mit.edu. Fiindcă multe persoane erau interesate de acest
editor, dar nu aveau acces la Internet, Stallman a pus la dispoziţia publicului o bandă
(tape) conţinand programul, contra sumei de 150$. În acest mod a început prima afacere
de distribuţie de software free.
În anul 1990, proiectul conţinea deja o serie completă de aplicaţii (cum ar fi
compilatorul GCC, editorul Emacs, precum şi un număr impresionant de alte programe),
singura componentă majoră care lipsea fiind nucleul sistemului de operare.
În acest moment intervine în scenă sistemul Linux.
Linux a apărut iniţial ca un proiect al lui Linus Torvalds, student pe atunci la
Universitatea din Helsinki. Prima versiune funcţională a nucleului Linux a fost lansată pe
5 octombrie 1991. Acest sistem de operare a fost combinat cu programele GNU, diferite
programe BSD precum şi cu sistemul grafic X Window de la MIT, pentru a forma un
sistem de operare complet, denumit GNU/Linux.
Linux a cunoscut începând cu lansarea sa un succes crescând, ajungând în acest
moment pe locul al doilea din punct de vedere al numărului de utilizatori. În momentul
faţă se estimează că există circa 18 milioane de utilizatori de Linux (pentru detalii, a se
vedea situl http://counter.li.org).
Un studiu recent efectuat de IDC relevă faptul că Linux este privit ca avand
avantaje semnificative faţă de alte sisteme de operare în ceea ce priveşte preţul, costul de
administrare, stabilitatea şi performanţa.
Spre deosebire de alte sisteme de operare, nici o firmă nu este proprietara
sistemului Linux. Mai mult decât atât, el este protejat de Licenţa Publică GNU, care
stipulează faptul că se poate copia şi utiliza gratuit codul programelor, cu condiţia de a se
permite şi altora să facă acelaşi lucru. Linux şi toate programele distribuite împreună cu
distribuţia Linux sunt gratuite şi, permis de licenţa mai sus menţionată, poate fi copiat sau
redistribuit fără nici un fel de restricţii.
Sistemul Linux este alcătuit propriuzis
dintrun
nucleu (kernel) şi un număr uriaş
de programe şi utilitare. Este un sistem de operare complet, care conţine practic orice tip
de aplicaţie, putând astfel juca o varietate de roluri, printre care:
Server.
Sistemul Linux conţine un suport excepţional pentru reţea, puând
oferi atât serviciile specifice Internetului,
cum ar fi Web, FTP, poştă
electronică, grupuri de discuţii etc., precum şi alte servicii de reţea, cum ar fi
server de imprimante, server de fişiere (NFS) ş.a.m.d. De asemenea, el poate
substitui un server Windows NT/2000/XP sau Novell Netware. Stabilitatea,
fiabilitatea şi securitatea sa sporite îi conferă posibilitatea de a fi utilizat pe
servere highend
şi în medii critice.
Sistem
personal. Linux poate fi utilizat pentru redactarea de texte, tipărirea
la imprimantă, conectarea şi navigarea pe Internet, citirea corespondenţei. În
plus, este o platformă multimedia perfectă pentru jocuri, pentru vizionarea
de filme sau audiţia de piese muzicale.
Sistem
utilizat la serviciu. Sistemul Linux conţine o suită completă de
programe pentru birou, cum ar fi programe de calcul tabelar, redactare
profesionistă de texte, realizarea de prezentări etc. Instrumentele pentru
acces la Internet reprezintă şi ele un punct forte al acestui sistem.
Sistem
educaţional. Atuul principal este costul practic nul al sistemului.
Instalarea de sisteme proprietare pe multe calculatoare poate fi extrem de
costisitoare. Linux include aplicaţii, compilatoare şi medii integrate de
dezvoltare a căror calitate este în general superioară celei a programelor
comerciale.
Suport curs
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.