Verbul

Cursul este structurat pe doua capitole mari:

I. DEFINITIA SI CLASIFICAREA VERBELOR, cu trei subcapitole : Definitia, clasificarile morfosintactice si semantice, locutiunile verbale; Diateza si tranzitivitatea, cu definitia diatezei, clasificarile variate in diateze, statutul morfosintactic al diatezei reflexive, diateza pasiva si variantele ei morfologice ; tranzitivitatea verbelor in functie de polisemantismul verbelor sau de diateza, cu efecte in sintaxa propozitiei sau a frazei ; Conjugarea traditionala (dupa sufixul infinitivului - cu unele confuzii si greseli in paradigma verbelor de conjugarile a II-a sau a III-a) si conjugarea structurala (in functie de omonimiile sufixale si desinentiale) :

II. ORTOGRAFIA SI ORTOEPIA VERBELOR

Ortografia verbelor este strans legata si de structura morfematica sau morfologica a grupurilor verbale sintetice (in cadrul carora deosebim radicalul si sufixul - sufixele - la modurile nepersonale sau radicalul, sufixul / sufixele si desinenta / desinentele la modurile personale).

Unele elemente finale ale structurii sintetice sau altele alaturate si legate prin cratima au diferite valori morfologice ti, si, i. Alt subcapitol il reprezinta utilizarea principiilor ortografiei actuale in scrierea verbelor la diferite paradigme, iar ultimul subcapitol priveste variante ale scrierii corecte a verbelor in cadrul diferitelor paradigme cu structuri morfematice variate.

II. DEZVOLTAREA CAPITOLELOR

1. DEFINITIA SI CLASIFICAREA VERBELOR

A. Definitie: parte de vorbire flexibila care exprima actiuni (a citi, a lucra, a merge), stari (a sta, a sedea), existente (a se afla, a exista, a dainui) sau deveniri (a deveni, a ajunge, a se face) - toate privite ca procese in desfasurare, vazute si comunicate dinamic, ca procese.

Clasificarea sintactica: predicative sau autonome (care au capacitatea de a indeplini singure o functie sintactica specifica, de a forma singure nucleul unei comunicari; la un mod personal pot fi predicate verbale: a munci, a fost la tara, vom ramane acasa etc.) si nepredicative (care, prin natura continutului lor, nu pot forma singure predicatul, a) avand nevoie de un nume predicativ pentru a forma predicatul nominal - este vorba de verbele copulative: a fi bun, a deveni student, a se face doctor, a iesi inginer, a ajunge ministru, a ramane acelasi, a parea frumoasa, a munci inseamna a te chinui - sau b) avand rolul de morfeme gramaticale pentru diateze, moduri si timpuri analitice - este vorba de verbele auxiliare morfologice: a fi, a avea, a vrea (a voi).

Tot o clasificare sintactica prin care numele-subiect impune sau nu acordul cu verbul-predicat : verbe personale - realizeaza relatia cu un subiect ,,fiinta" sau cu o subiectiva pronominala (Ion citeste. Vine cine / oricine vrea.) - si verbe impersonale - care nu admit un subiect personal : a trebui, a rezulta, a reiesi, a urma, a decurge ; a-i placea / veni / conveni / ramane / ajunge ; a-l interesa / pasiona / durea / privi/ enerva / durea ; se cuvine, se intampla, se cade, se pare, se poate ; se zice / spune / aude, vorbeste ; ii este / i-a fost dat / scris / ursit / sortit / destinat harazit).

Clasificarea morfologica :

A) dupa caracterul radicalului in flexiune, verbele sunt regulate (nu prezinta variatii ale radicalului - pot fi cel mult alternante fonetice sau fonologice : a canta, a dori, a munci, a rupe) sau neregulate (radicalul prezinta variatii totale sau partiale semnificative : a fi, a avea, a vrea, a bea, a da, a lua, a manca, a sta, a usca, a sti).

B) dupa caracterul complet sau incomplet al paradigmei : verbe integrale (au paradigma completa, se conjuga la toate modurile, timpurile, persoanele ; a citi, a zice, a face) sau defective (cu paradigma incompleta, adica le lipseste categoria persoanei - verbele impersonale ; fie a timpului : a discerne, a divide, a concede - fara timpurile compuse cu participiul- ; a detracta, a radiofica - defective de prezent) ; fie a modului : a putea, a voi, a placea, a sti - fara imperativ) etc.

Clasificarea semantica:

- verbe de miscare: a merge, a veni, a intra, a se duce, a sosi,