Introducere în istoria presei - relația presă-literatură în cultura românească

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Introducere in istoria presei

In mod firesc, primul pas in perspectiva unui dialog presupune nevoia justificarii si, implicit, un proces de delimitare. De ce un proiect care sa aiba ca obiect relatia dintre presa si literatura ca spatiu de complementaritate si de interferenta?

De la bun inceput ne confruntam nu cu putine prejudecati, nu cu putine respingeri dintr-o directie sau alta.

Plasat undeva intr-o zona a "intalnirilor", cu frontiere frecvent incalcate, campul problematic pe care vi-l propunem ar apartine fie celor care isi asuma studierea istoriei presei, pe de-o parte, fie celor care cerceteaza istoria literaturii, pe de alta parte. Prins intre aceste doua perspective el risca, paradoxal, sa ramana un teritoriu al nimanui.

Tine de evidenta faptul ca, de-a lungul timpului, in "lungul drum" al presei de la inceputuri pana astazi, traseul acestui mod de comunicare a fost marcat de prezenta scriitorilor. De la Swift si Defoe la Dickens, de la Twain la Hemingway, de la Beaumarchais la Balzac sau Zola, un Cehov sau un Dostoievski, pentru a da doar cateva exemple din literatura lumii, sau, pentru a completa aceasta lista cu siguranta subiectiv-arbitrara, Hasdeu, Eminescu, Caragiale, Slavici, Delavrancea, Camil Petrescu, Arghezi, Bogza, Eliade etc., ca momente de referinta din literatura romana, iata o enumerare, de altfel palida, care poate sustine afirmatia de mai sus.

Cum? Cat? De ce? Cu ce implicatii se constituie aceasta relatie?

Fie ca "intalnirea" celor doua tipuri de discurs, cel publicistic si cel literar, acopera doar un moment din viata unor mari scriitori, fie ca ea se desfasoara de-a lungul intregii existente, "fenomenul" se impune si merita sa fie cercetat fara prejudecati si interdisciplinar.

Si aceasta nu numai pentru a intelege mai bine creatia unor scriitori, destinul lor uman, pe de-o parte, si presa ca realitate, pe de alta parte. Un alt argument vizeaza modalitatea de structurare a comunicarii. Exista specii "de frontiera", exista specii literare care s-au nascut, intr-o forma sau alta, sub semnul gazetariei si s-au resimtit ca atare - de la schita la romanul foileton, sau reportajul, sau tableta, sau pamfletul.

Constatam o fireasca influenta a discursului literar asupra celui publicistic in aceeasi masura in care fenomenul se manifesta si in celalalt sens. Uneori consecintele au fost benefice, alteori nu.

Exista de-a lungul secolelor nenumarate exemple, vizand nu o data palierul celor mai inalte valori, care atesta "influente" la nivelul unui scriitor-gazetar intre cele doua tipuri de discurs, "influente" care depasesc cazul individual, cuprinzand generatii, epoci, directii. De altfel, astazi, permeabilitatea celor doua experesii se inscrie firesc postmodernismului.

Asa dar, proiectul nostru tine de o realitate care are o bogata si nobila traditie, un prezent consistent si, de ce nu, care va continua sa se manifeste.

In ce masura studiul, deloc simplu, al acestui camp problematic se impune unor viitori comunicatori ne obliga, credem, la cateva precizari.

El intalneste in mod fericit doua zone importante din seducatoarea lume a comunicarii. Prin presa se interfereaza cu universul mass-media, prin literatura se patrunde in lumea comunicarii literare. Nici unul dintre domenii nu poate lipsi din constructia celui care va deveni un competent si competitiv comunicator.

Evident, "patul lui Procust" al unui demers didactic, cu atat mai mult unuia cuprins formulei "invatamantului la distanta", nu-si poate propune abordarea exhaustiva a unei asemenea problematici si a diversitatii relatiilor pe care le presupune.

Proiectul isi subordoneaza dimensiunea informationala a perspectivei formative; el se vrea a fi o provocare, o invitatie la "discutie", o angajare interactiva prin care lectura individuala, momentul meditativ, actul analitic, redactarea unor materiale, ca element al studiului, antrenarea in diferite modalitati de dialog devin valori esentiale.

In aceeasi perspectiva se asaza schita de curs pe care o propunem alaturi de toate indicatiile metodologice.

Bibliografie:

1. Bogza, Geo, Cartea Oltului, Editura Minerva, Bucuresti, 1985.

2. Bogza, Geo, Tara de piatra, Editura Minerva, Bucuresti, 1971.

3. Bogza, Geo, Oameni si carbuni in Valea Jiului, Editura de Stat, Bucuresti, 1947.

4. Bogza, Geo, Scrieri in proza, Bucuresti, 1956 - 1960.

5. Bogza, Geo, Paznic de far, Editura Minerva, Bucuresti, 1979.

6. Bogza, Geo, Orion, Editura Minerva, Bucuresti, 1978.

7. Brunea - Fox, Reportajele mele, Editura Eminescu, Bucuresti 1984.

8. Brunea - Fox, Memoria reportajelor, Editura Eminescu, 1985.

9. Brunea - Fox, interviu "Dialog despre profesie" in Presa noastra, 11/1953.

10. Brunea - Fox, interviu "Despre reporteri si reportaje", in Presa noastra, 17/1973.

1. * * * Geo Bogza interpretat de..., Editura Eminescu, Bucuresti, 1976.

2. Calinescu, George, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti,

3. Crohmalniceanu, Ov. S., Literatura romana intre cele doua razboie mondiale, vol. I, E.p.L., Bucuresti, 1967.

4. Coman, Mihai, Din culisele celei de-a patra puteri, Editura Carro, Bucuresti, 1996.

5. * * * Dictionar de termeni literari, Editura Academiei, Bucuresti, 1976.

6. Dimisianu, G., "Drumul operei lui Geo Bogza", in Schite de critica, E.p.L., Bucuresti, 1966.

7. Elvin, B., Geo Bogza, studiu critic, ESPLA, Bucuresti, 1955.

8. Eretescu, C., "Elemente poetice in Cartea Oltului de Geo Bogza" in Studii de poetica si stilistica, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966.

9. Georgescu, Paul, "Senzationalele aventuri ale banalului" in Incercari critice, ESPLA, Bucuresti, 1959.

10. Iosifescu, Silvian, "Ceva despre reportaj" in Drumuri literare, ESPLA, Bucuresti, 1971.

11. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontiera, Ep.L., Bucuresti, 1969.

12. Ivascu, George, Reflector peste timp. Din istoria reportajului romanesc, E.p.L., Bucuresti, 1966.

13. Macovescu, George, "B. Fundoianu si F. Brunea - Fox. Semnificatia unei prietenii" in Revista de istorie si teorie literara, nr. 4, decembrie, 1983.

14. Micu, Dumitru, "Fantastic in real" in Periplu, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1974.

15. Mihailescu, C. Ion, prefata la volumul Memoria reportajelor, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985.

16. Rosca, Luminita, "Reportajul" in Manualul de jurnalism, vol I - II, Polirom, Bucuresti, 1997 - 1999.

17. Scarlatescu, D., Geo Bogza, Editura Minerva, Bucuresti, 1983.

18. Turconi, Diana, Eu sunt tinta - dialog cu Geo Bogza, Editura Du Style, Bucuresti, 1996.

19. Vianu, Tudor, "Observatii asupra limbii si stilului lui Geo Bogza" in Probleme de stil si arta literara, ESPLA, Bucuresti, 1955.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Introducere in istoria presei - Relatia presa-literatura in cultura romaneasca.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
60 pagini
Imagini extrase:
60 imagini
Nr cuvinte:
20 301 cuvinte
Nr caractere:
103 612 caractere
Marime:
110.58KB (arhivat)
Publicat de:
Paul-Marian Pana
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Limba Română
Tag-uri:
Johan Genfleisch Gutenberg, gazeta manuscris, Du Cange, Le Clerc, Dubief, Boettinger, BAO (Ti pao), Pierre Bayle, Jean-Noel Jeanneney, Josephe Flavius
Predat:
la facultate , Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Materie:
Limba Română
Profesorului:
Valeriu FRUNZARU
Sus!