Nichita Stanescu debuteaza in anul 1960 in poezia romaneasca prin volumul Sensul iubirii si este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai generatiei sale. Impreuna cu urmatorul volum, O viziune a sentimentelor, acesta marcheaza o etapa a creatiei stanesciene in care ,,senzatia este cea care primeaza" si care este caracterizata prin ,,sensibilizarea universului interior" . Conform Stefaniei Mincu, aceste doua volume alcatuiesc un prim moment al lirismului stanescian urmat de ,,unul de mai mare intindere" reprezentat de Dreptul la timp, 11 Elegii, Oul si sfera, Laus Ptolemaei, Necuvintele, In dulcele stil clasic. Din acest moment, limbajul poetului devine mai abstract si incep sa se contureze temele importante ale creatiei sale, care conduc spre ultima etapa (Epica Magna, Operele imperfecte,Noduri si semne, Oase plangand), dedicata temei ,,timpului si a mortii" .
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
