Eșecul comunismului

Previzualizare curs:

Extras din curs:

I. ESECUL MARXISMULUI SAU ESECUL COMUNISMULUI?

Dupa cum am învatat la Istorie, încercarea partidelor comuniste de a construi o societate fara clase si fara exploatarea omului de catre om s-a bazat pe teoria elaborata de Marx si Engels la jumatatea secolului XIX, numita de urmasii lor "socialism stiintific" sau "comunism stiintific". (Eu am sa numesc aceasta teorie "socialismul lui Marx" sau "socialismul marxian", si voi arata în cadrul acestui eseu care sunt motivele mele).

Principalul autor al socialismului modern, ca doctrina politica a clasei muncitoare din capitalism, a fost Karl Marx (1818-1883). El nu a fost muncitor, si nici fiu de muncitor. Provenit dintr-o familie burgheza (evrei convertiti la protestantism), tânarul Marx a studiat Dreptul si Filosofia la universitatile din Berlin si Jena. S-a casatorit cu fiica unui consilier aulic, deosebit de educata, cu care a avut cinci copii. Intrând în conflict cu statul politienesc prusac, datorita unor articole critice, Marx este nevoit sa emigreze la Bruxelles, apoi la Paris, pentru ca în final sa se stabileasca definitiv la Londra, capitala celei mai democratice si mai tolerante tari din epoca. Aici a si murit, la vârsta de 65 de ani.

Spiritul critic si curajul de a spune ce gândeste l-au facut pe Marx un om incomod, care a fost parasit, pe rând, de colaboratori si chiar de prieteni. Singurii oameni care au ramas lânga el pâna la capat au fost Jeni Marx, sotia lui, si Friedrich Engels, prieten din tinerete. Despre Engels n-am sa scriu prea mult, pentru ca îl consider mai putin important din punct de vedere teoretic. Om cu calitati intelectuale si morale deosebite, el a fost, totusi, "mâna a doua" (îl consider mai mult "locotenentul" lui Marx decât "colegul" lui). Engels nu avea studii superioare; se poate spune ca a fost un "autodidact genial". Engels avea vaste cunostinte despre istoria stiintei si despre rezultatele stiintei din epoca lui. Acest lucru i-a permis sa înteleaga ideile novatoare ale prietenului sau si sa-l ajute, de multe ori, în redactarea unor lucrari (care au si fost publicate sub numele ambilor).

II. CE ESTE MARXISMUL?

Opera lui Marx este formata din trei parti mari: 1) conceptia filosofica; 2) teoria economica; 3) doctrina politica.

Deoarece în practica partidele comuniste au pretins ca aplica doctrina politica ("socialismul stiintific"), ma voi ocupa doar de a treia componenta a marxismului.

Doctrina politica decurge în mod logic din teoria economica, în principal din teoria plus-valorii, care explica exploatarea capitalista. Constatând ca muncitorii sunt exploatati, Marx a tras concluzia ca ei nu pot avea o viata omeneasca. Din exploatarea economica rezulta si o dominare politica, precum si o subdezvoltare culturala. Personalitatea lor este unilaterala si înstrainata fata de adevarata esenta umana, care ar trebui sa fie "personalitatea multilateral dezvoltata". În concluzie, "pentru a-si manifesta personalitatea, proletarii trebie sa rastoarne capitalul", caci acesta a devenit o forta "supraomeneasca".

Spre deosebire de înaintasii lui socialisti (Saint-Simon, Robert Owen, Charles Fourier, Ferdinand Lassal sau Pierre Joseph Proudhon), Marx a constatat ca principala contradictie a societatii capitaliste este aceea dintre munca si capital, concretizata în contradictia dintre proletariat si burghezie. Aceasta contradictie este obiectiva, independenta de vointa celor doua clase; ea nu poate fi rezolvata în cadrul societatii capitaliste. Singura solutie este înlaturarea acestei societati, adica o revolutie socialista, organizata si condusa de proletariat, prin care societatea capitalista sa fie înlocuita cu o noua societate, superioara: societatea socialista. Pentru ca aceasta sa se produca, trebuie sa fie îndeplinite câteva conditii de baza:

a) muncitorii trebuie sa devina constienti de necesitatea de a rasturna capitalul, precum si de faptul ca acest lucru este în interesul lor;

b) ei trebuie sa se uneasca (nu numai la nivel national, ci si la nivel international, caci exploatarea este la fel în toate tarile capitaliste);

c) ei trebuie sa se organizaze nu numai în plan profesional (în sindicate), ci si în plan politic (în partide).

Pentru a contribui la îndeplinirea cât mai grabnica a acestor conditii, Marx si Engels scriu, în 1848, Manifestul Partidului Comunist, care se încheie cu celebra chemare "Proletari din toate tarile, uniti-va!". Lucrarea a fost scrisa la cererea unei organizatii muncitoresti intitulate "Liga Comunistilor", înfiintata la Londra, în 1847, si considerata de multi istorici primul partid comunist din istorie. Ce spun Marx si Engels în Manifest?

În primul rând, ei arata ca istoria omenirii nu a fost altceva decât istoria luptei de clasa. Aceasta se duce între cele doua clase fundamentale ale fiecarei orânduiri: sclavii si stapânii de sclavi (în sclavagism), taranii iobagi si nobilii feudali (în feudalism), proletariatul industrial si burgezia (în capitalism). Dar burghezia este prima clasa din istorie care a avut o ideologie revolutionara, s-a organizat politic si a luptat pentru instaurarea noii orânduiri (orânduirea capitalista).

În al doilea rând, ei arata cum fiecare orânduire, numita de ei "formatiune sociala", se naste, traieste si moare, fiind înlocuita în mod necesar de alta. Procesul prin care se trece de la o formatiune la alte este revolutia sociala. Forma cea mai înalta a acesteia a fost revolutia burgheza, caci ea a fost pregatita în pla ideologic si realizata în plan politic, ca forma a luptei de clasa. În urma acesteia, burghezia a cucerit puterea de stat, a realizat statele nationale si a devenit clasa conducatoare. Din acest moment, ea a luat în stapânire întregul aparat de stat (justitie, politie, armata), prin care începe sa-si apere locul de clasa dominanta.

În al treilea rând, autorii Manifestului arata ca societatea capitalista a devenit nefunctionala: contradictiile antagoniste au devenit violente; crizele economice au devenit o trasatura caracterisitca; înstrainarea umana a capatat formele cele mai aberante. Într-un cuvânt, capitalismul a ajuns o societate imorala si periculoasa pentru omenire; ea trebuie sa faca loc unei noi orânduiri  orânduirea comunista (sau "socialista", cum o vor numi urmasii lui Marx si Engels). Aceasta noua orânduire va cunoaste doua faze: faza timpurie, socialismul, care va mai pastra urmele societatii capitaliste, si faza târzie, comunismul, care va reprezenta "realizarea deplina a esentei umane".

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Esecul Comunismului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
5.3/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
7 pagini
Imagini extrase:
7 imagini
Nr cuvinte:
5 366 cuvinte
Nr caractere:
29 691 caractere
Marime:
181.01KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Istorie Universală
Predat:
la facultate
Materie:
Istorie Universală
Sus!