America colonială

Istoria coloniilor engleze din America de Nord. Generalităţi

- America poate fi privită ca o prelungire a Angliei în sec XVII

- pe parcursul sec XVII-XVIII englezii colonizează o parte a coastei Atlantice a Americii de Nord

- populaţia care se aşează aici se va transforma cu timpul într-o naţiune distinctă, cu propriile structuri politice şi sociale, cu mentalităţile sale proprii

- această nouă naţiune păstrează o bună parte din moştenirea sa europeană; poate fi considerată în mare măsură o prelungire peste mări a Europei

- pe de altă parte, coloniştii aşezaţi aici vor întâlni în America o seie de condiţii diferite, de la climă, populaţie băştinaşă, care imprimă societăţii nord americane trăsături specifice, diferite în raport cu cele europene

- America de N se va moderniza într-un ritm propriu şi specific în raport cu cel din ţările europene

- GB avea un avans în ceea ce priveşte modernizarea, transformările politice, economice, revoluţia industrială

- cu toate că acest avas iniţial al Europei, naţiunea americană va fi prima pe plan mondial care va cunoaşte, va parcurge unele dintre cele mai importante faze ale procesului de modernizare

- două dintre aceste “descoperiri” ale modernizării:

a) democratizarea instituţiilor politice

b) triumful mentalităţilor egalitare

- ulterior, aceste două elemente se difuzează la scară universală

- *America a fost în ultimii 200 de ani pe primul loc în multe domenii pe drumul modernizării

Întemeierea coloniilor

- primii colonişti englezi trimişi de Coroană care au întemeiat o aşezare durabilă, au debarcat în 1607 – s-au pus bazele coloniei Virginia, în onoarea Elisabetei, “Regina Fecioară”

- *sf sec XV s-a mai făcut o încercare de a mai întemeia o colonie, dar nu s-a reuşit; s-a adus numai tutunul

- al doilea grup de colonişi englezi vor ajunge în 1620 şi vor întemeia colonia Massachusetts; aceşti colonişti erau puritani persecutaţi în GB în timpul lui Iacob I din cauza credinţei religioase; s-au îmbacat pe Mayflower pentru a scăpa de persecuţii şi pt a se aşeza într-o nouă patrie pt a se manifesta; se considerau pelerini în căutarea unui loc pentru a-şi continua existenţa

- între Virginia (în S) şi Massachsetts (în N) – 1000 km distanţă

- sec XVII noi colonii care acoperă treptat, într-o bandă continuă cu timpul, întreaga coastă de E între Peninsula Florida, stăpânită de spanioli, în S şi posesiunile franceze, în N

- s-au format şi s-au extins spre interiorul continentului până la o linie continuă delimitată de m-ţii Apalaşi, lanţ muntos paralel cu coasta atlantică

- câteva colonii:

- Maryland – formată de un grup de catolici refugiaţi şi ei, sub conducerea lordului Baltimore (! oraşul Baltimore)

- Pennsylvania – formată de o sectă religioasă desprinsă din britanici – quakers conduşi de William Penn; oraşul Philadelphia – oraşul iubirii frăţeşti ~ oraş teologic

- New York – pe locul de azi se aşezaseră încă de la începutul sec XVII olandezii, căruia îi vor spune New Amsterdam în urma unui război din ½ XVII cu englezii; din 1664 sub stăpânire engleză → New York; există până în zilele noastre în lumea bună familii olandeze

- provenienţă multietnică

- 3 tipuri de colonii dpv juridic al felului în care s-au format:

1. colonii regale – întemeiate direct de Coroană (eg. Virginia – ea a trimis pe banii ei)

2. colonii formate în urma unor intervenţii particulare

a) de companii comerciale care investeau (~ afacere)

b) de particulari

3. colonii întemeiate printr-o chartă de privilegii acordată de regii englezi unor particulari – dreptul de a întemeia o colonie

Societatea colonială nord-americană

- coloniştii – provenienţă eterogenă

- notă comună – componenta psihologică

- oameni curajoşi, cu spirit de aventură – veneau în Lumea Nouă pt a-şi schimba traiul, pt o soară mai bună

- foarte mulţi colonişti – criminali, condamnaţi, deţinuţi; europeni care mergeau ca “sclavi”

- motivaţiile coloniştilor – f diverse, majoritatea căutau bunăstarea materială; alţii şi aceştia numeroşi căutau un refugiu spiritual pt practicarea religiei

- sec XVII – mari conflicte religioase (ca şi în XVI)

- această motivaţie religioasă, esp. a puritanilor va avea consecinţe important şi pe viitor → credeau că în această nouă patrie se va putea naşte o Lume Nouă adevărată, o replică terestră a paradisului

- motivaţia religioasă va fi un element care va intra profund în mentalitatea americană, în cultura naţiunii

Prof. Univ. Dr. Sorin Mitu, Facultatea de Istorie, UBB Cluj-Napoca