Începuturile statului modern

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Romania moderna incepe sa se contureze intre anii 1821-1848. In aceasta perioada Moldova si Tara Romaneasca au facut pasi spre independenta prin eforturi depuse de o noua elita formata din boieri si burghezie si prin influenta marilor puteri.

Societatea – devine mai cosmopolita si mai complexa odata cu nasterea oraselor ca numar si ca marime.

Economia – se semnaleaza o crestere a productiei industriale si agricole, dar cu toate acestea au existat structuri rezistente la innoire. La baza acestor schimbari economico-sociale au existat contacte largite cu Occidentul. Elementele definitorii ale Romaniei moderne au prins contur in perioada dintre Revolutia de la 1848 si Constitutia din 1866.

Pe plan intern institutiile publice au urmat modelul european, iar gandirea politica a atins noi culmi de complexitate in confruntarile dintre liberali si conservatori. Aceste divergente de idei au avut tot mai mult ca subiect Europa. Pentru liberali aceasta constituia o sursa de inspiratie, iar pentru conservatori un motiv de ingrijorare.

Rolul statului – a crescut continuu, ministerele si aparatul de stat si-au asumat intreaga raspundere pentru problemele invatamantului, preluand drepturile civile exercitate vreme indelungata de Biserica Ortodoxa si devenind promotoare active ale dezvoltarii economice.

PROGRAMUL REVOLUTIEI DE LA 1821

( TUDOR VLADIMIRESCU)

In anul 1821 Tara Romaneasca a fost scena unei miscari sociale si nationale. O rascoala taraneasca izbucnita in Oltenia cuprinde intreg Principatul.

CAUZELE – au fost generate de:

1) obligatiile tot mai mari in munca ale taranilor;

2) abuzurile fiscale si administrative savarsite de autoritatea locala ;

Revendicarile economico-sociale ale taranilor s-au impletit cu aspiratiile politice ale boierilor in cadrul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu, una dintre figurile cele mai importante ale Romaniei moderne.

Tudor Vladimirescu, taranii si boierii au fost indemnati sa treaca la actiunea de revolta impotriva jugului otoman din sud-estul Europei de catre grecii uniti intr-o organizatie secreta numita Societatea Prieteniei (Eteria). Intentia conducatorilor acesteia era sa-i elibereze pe greci de asuprirea otomana prin organizarea unei rascoale generale a crestinilor din sud-estul Europei. Pentru a-i atrage pe romani de partea lor ei au pretins ca au adeziunea totala a Rusiei (aceasta bucurandu-se de un mare prestigiu in zona) care, apara ortodoxia si care obtinuse importante victorii militare impotriva turcilor in veacul anterior.

Conducatorul Eteriei, Alexandru Ipsilanti, avea calitatile necesare pentru a indeplini idealurile acesteia. Dupa lungi negocieri, Vladimirescu a acceptat sa sprijine rascoala generala organizata de Eterie, dar nu a dorit ca obiectivele sale sa fie o anexa a celor generale. Telul sau era sa elibereze Tara Romaneasca de sub dominatia otomana si sa aduca imbunatatiri in viata politica si economica in folosul mici boierimi si a taranilor. In acest caz, ajunge la conflicte cu marea boierime si cu grecii. La sfarsitul lui ianuarie 1821, Vladimirescu s-a retras in Oltenia natala cu scopul de a-si constitui oastea si a aduna provizii. Pentru a castiga adeziunea poporului la miscare, a dat o proclamatie generala catre norod, care promitea tuturor celor care se inrolau in armata sa calitatea de membru al Adunarii norodului, organ reprezentativ imputernicit sa functioneze spre binele maselor.

Atrasi de perspectiva schimbarilor, taranii din toate colturile Olteniei s-au alaturat ostirii sale.

La inceputul luni martie 1821, Moldova a devenit scena unor evenimente decisive. Alexandru Ipsilanti impreuna cu o mica oaste eterista au traversat Prutul dinspre Basarabia si au intrat in Iasi. Ipsilanti a dat o proclamatie prin care anunta izbucnirea reazboiului general de eliberare a tuturor crestinilor din sud-estul Europei de sub dominatia otomana si promitea moldovenilor pace si securitate.

Ipsilanti a adunat in mare graba provizii, bani si a inrolat recruti pentru mica sa oaste. In fruntea celor ~ 2000 de oameni, a pornit spre Bucuresti unde intentiona sa-si uneasca fortele cu Tudor Vladimirescu. Dar sprijinul cauzei eteristilor incepuse deja sa slabeasca, pe masura ce la Iasi se raspandea zvonul ca tarul condamna actiunile lui Ipsilanti, fiind deci putin probabil sa se opuna interventiei otomane.

La vestea intrarii lui Ipsilanti in Moldova, Tudor Vladimirescu porneste din Oltenia spre Bucuresti in fruntea celor ~ 8000 de oameni. Ajungand la Slatina pe Olt, el declara ca telul sau este independenta Tarii Romanesti. Ajuns in Bucuresti echilibrul de forte s-a schimbat radical. Iscoadele sale au confirmat absenta oricaror trupe rusesti sau ajutoare pentru Ipsilanti, fapt care determina oamenii sa-si piarda speranta in intervantia tarista. Pentru a face fata posibililor inamici Tudor Vladimirescu ajunge la o intelegere cu boierii conservatori. Intentia sa ascunsa era aceea de a deveni domn si dorea sa urce pe tron dupa obiceiul pamantului ca ales al boierilor si uns al Bisericii, nicidecum ca revolutionar.

Din cauza ca Rusia nu a mai sprijinit cauza eterista, relatia lui Vladimirescu si Ipsilanti a evoluat dramatic, de la cooperare tacita la rivalitate fatisa pentru controlul asupra Tarii Romanesti. De comun acord acestia au hotarat sa-si separe fortele. Ipsilanti si oamenii sai au pornit catre nord, spre Targoviste, iar Tudor Vladimirescu

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Inceputurile Statului Modern.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7.5/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
41 pagini
Imagini extrase:
41 imagini
Nr cuvinte:
16 780 cuvinte
Nr caractere:
97 740 caractere
Marime:
67.50KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Istoria Românilor
Predat:
la facultate
Materie:
Istoria Românilor
Sus!