Sisteme Multimedia Distribuite

5.1 Arhitecturi ale sistemelor multimedia distribuite

Cele mai folosite arhitecturi pentru sistemele multimedia distribuite sunt: arhitectura client-server, arhitectura peer-to-peer si, mai recent, arhitectura bazata pe standadrul MPEG-21.

5.1.1 Sistemul client-server

Multe sisteme multimedia distribuite se bazeaza pe arhitectura client-server. În acest caz, aplicatiile client solicita, de la server, datele multimedia, date care sunt apoi prelucrate local. Dezavantajul acestei arhitecturi este minimizarea gradului de procesare paralela care apare datorita naturii sincrone a functiei de cerere. [Muhlhauser et al, 1996] Mai mult, sistemele client-server autentice nu pot fi scalate cu usurinta în vederea acceptarii unui numar mare de clienti simultani, în vederea utilizarii de terminale eterogene si în functie de volumul datelor solicitat la un anumit moment. În cazul utilizarii de terminale eterogene: de exemplu PC, PDA si telefoane mobile, datorita caracteristicilor hardware ale acestora trebuie folosite standarde diferite de codificare a secventelor multimedia, MPEG-4 Simple, Core si respectiv MPEG-4 Complex, precum si solutii de conectare cu diferite largimi de banda. În acest context sistemul multimedia client-server nu poate accepta terminale eterogene deoarece serverul foloseste o singura solutie

Sisteme multimedia distribuite

de codare MPEG-4 a datelor multimedia, cea standard, astfel ca dispozitivele care nu accepta acesta varianta (PDA si telefoanele mobile), nu vor putea receptiona fluxul media.

O arhitectura client-server scalabila ar trebui sa stocheze continutul multimedia codificat în formate diferite, pentru ca acesta sa poata fi consumat de terminale eterogene. În plus, pentru livrarea datelor multimedia, serverul ar trebui sa ofere informatii pentru realizarea adaptarii dinamice a distributiei.

5.1.2 Sisteme peer-to-peer

Pentru a creste flexibilitate sistemelor multimedia, acestea au evoluat de la sisteme client-server la sisteme P2P (peer-to-peer). Arhitectura unui sistem P2P este prezentata în figura 5.1. Dispozitivele multimedia portabile cu facilitati multimedia, permit transferul continutului multimedia de la un dispozitv la altul. Toate tipurile de terminale: PDA, calculatoarele personale si telefoanele mobile folosesc acelasi continut multimedia, stocat pe server si pot comunica între ele, chiar în conditiile în care caracteristicile dispozitivelor sunt diferite.

Cele mai folosite arhitecturi pentru sistemele multimedia distribuite sunt: arhitectura

client-server, arhitectura peer-to-peer si, mai recent, arhitectura bazata pe standadrul MPEG-21.