Interferențe Aerodinamice

1. Tipuri de intereferenţe aerodinamice

• Între diferite organe ale aceleiaşi aeronave: aripă-ampenaj, ampenaj orizontal-ampenaj vertical, aripă-fuselaj, aripă în suflul elicei

• Între aeronavă şi sol

• Între aeronave (de exemplu, zborul în formaţie)

• La încercarea în tunelul aerodinamic..

2. Frontiere solide şi frontiere fluide

Condiţii la limită pentru cazul încercării în sufleria aerodinamică

În modelul de fluid ideal, condiţiile la limită care trebuie impuse pe frontierele sufleriei aerodinamice sunt:

• Frontieră solidă: viteza să fie nulă pe pereţii sufleriei, sau , în aproximaţia de fluid ideal, ca viteza normală să fie nulă pe aceşti pereţi. O altă formulare în fluid ideal este ca frontiera să fie linie de curent.

• Frontieră fluidă: presiunea să fie nulă pe pereţii sufleriei, sau , în aproximaţia de fluid ideal, ca viteza normală să fie nulă pe aceşti pereţi. O altă formulare în fluid ideal este ca frontiera să fie linie echipotenţială.

Problema generală a corecţiilor de tunel

Să considerăm în cele ce urmează cazul încărcării uniforme a suprafeţei portante, care va fi deci înlocuită cu două vârtejuri concentrate, plasate la capetele acestei suprafeţe. Dacă vârtejurile sunt plasate în z1 şi z2, atunci vârtejurile transformate vor avea aceeaşi intensitate şi vor fi plasate în planul  în poziţiile 1 şi 2, zi = F(i), i = 1, 2.

1. Cazul secţiunii de lucru închise (cu pereţi solizi)

Potenţialul complex în planul  este dat de expresia:

(1)

Pe de altă parte, în planul fizic, potenţialul de mişcare se poate scrie

(2)

unde

(3)

iar fI este potenţialul complex al mişcării datorată interferenţei.

Pe de altă parte au loc relaţiile evidente:

(4)

(5)

(6)

Astfel, viteza complexă de interferenţă se poate exprima ca:

(7)

De aici se poate calcula unghiul de interferenţă.