Utilizare SO2 în vinificație

Denumirea de OENOLOGIE isi are originea in cuvintele grecesti "oenos-vin" si "logos-vorbire"; in sens mai larg "stiinta vinificatiei".

In fapt prin Oenologie (in scriere fonetica enologie) se intelege stiinta care se ocupa cu studiul si procedeele de obtinere, ingrijire si pastrare a vinurilor si a altor produse derivate din struguri must sau vin.

Stindu-se ca vinul se face numai din struguri, Oenologia, stiinta vinificarii, trebuie luata in consideratie alaturi de sora sa, viticultura, stiinta cultivarii vitei de vie. Analizand vinificatia si ignorand felul materiei prime, soiul de struguri folosit, locul lor de provenienta si particularitatile de cultura in care au fost obtinute, insemna o cunoastere incompleta, lipsita de posibilitatea valorificarii potentialului oenologic al ecosistemului viticol dat.

Pornindu-se de la aceste constatari in capitolul introductiv se va prezenta o serie de aspecte aflate in zona de interferenta a celor doua stiinte indeosebi cu referire la specificul ecosistemelor romanesti si definirea produselor ce se pot obtine prin vinificatie.

1.1 CARACTERISTICILE VITICULTURII SI VINIFICATIEI DIN ROMANIA

Viticultura din Romania are unele caracteristici care o deosebesc de viticultura altor tari. Ele isi pun amprenta pe paleta de vinuri ce se pot obtine, pe gama de produse pe baza de struguri, must si vin;

.Viticultura romaneasca este una multimilenara, viticultura de mare traditie, ale carei radacini se pierd adanc in preistorie, in neoliticul mijlociu (I.C. Teodorescu, 1961). Mai mult, exista temeiuri sa credem ca vita de vie a fost planta care a ridicat pe omul preistoric de pe meleagurile noastre de la stadiul de simplu culegator, la rangul de cultivator (St. C. Teodorescu, V. Stoian, 1987).

Indelungata vechime si traditie creaza in egala masura avantaje si dezavantaje; avantaje in sensul ca se mostenesc din generatie in generatie dragostea pentru aceasta nobila indeletnicire, soiuri si sortimente, practici culturale, practici oenologice. Dezavantaje pentru ca, fatalmente o astfel de viticultura este mai traditionalista, mai putin dispusa sa ,,adopte" noul, inovatia, liberalismul . Tari cu viticultura relativ noua, cum este cea din Statele Unite ale Americii, din Australia , din Africa de Sud, chiar si din America Latina, neavand "balastul"traditiei sau chiar al constructiilor si utilajelor invechite au adoptat de la inceput soiurile cele mai valoroase si tehnologiile de ultima creatie, ajungand la rezultate calitative ce depasesc in multe cazuri pe cele ale unor tari cu traditie.

.Viticultura romaneasca este o viticultura septentrionala, situata la 44-48? latitudine nordica, nu departe de limita nordica de cultura a vitei de vie. Aceasta obliga la o grija infinit mai mare pentru alegerea amplasamentelor favorabile; este in ansamblul ei o viticultura mai costisitoare ,intre altele pentru protejarea vitei peste iarna practicata in unele zone. In schimb ofera o gama mult mai variata de conditii pentru obtinerea diferitelor vinuri.

.Viticultura romaneasca este o viticultura colinara; peste 75% din arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlata se afla situate pe pante in zona colinara. Exceptie fac doar cele cateva areale situate pe nisipurile din sudul Olteniei, nord-vestul Crisanei si sudul Moldovei.

Cantonarea viticulturii in zona colinara nu este intamplatoare. Ea are cateva explicatii bine determinate :

-pe terenurile in panta, via poate alege expozitiile cele mai favorabile ;

-pe pante, vita de vie poate evita zonele joase supuse pericolului curentilor reci aducatori de brume sau de geruri de iarna;

-in zona colinara, via poate gasi microclimatele cele mai favorabile; in esenta deci, viticultura romaneasca este o viticultura a microclimatelor de mare favorabilitate ;

-vita de vie pe pante pune in valoare terenurile ce nu pot fi valorificate corespunzator de catre alte plante ;

-in decursul istoriei zbuciumate a acestor meleaguri, presarata cu numeroase invazii ale popoarelor migratoare, viticultorii au gasit, pe firele intortocheate ale vailor, locuri in afara cailor obisnuite de trecere ale invadatorilor.

.Fiind o viticultura a microclimatelor, viticultura romaneasca ofera conditii foarte diferite. Ca urmare, paleta de vinuri ce pot fi obtinute este foarte larga. De exemplu, dealurile subcarpatice meridionale generoase din punct de vedere termic (Dealu Mare, Samburesti, Vanju Mare, Orevita, Drancea etc.) ofera conditii excelente pentru producerea de vinuri rosii de inalta calitate (St.C. Teodorescu si colab., 1987). Prin opozitie, podgoriile Transilvane (Tarnave, Alba, Aiud, Lechinta) mai vitregite termic nu intrunesc conditii pentru obtinerea de vinuri rosii, in schimb clima mai racoroasa impiedica combustionarea compusilor de aroma din pielita bobului si in felul acesta favorizeaza producerea de vinuri albe cu aroma si fructuozitate cu totul remarcabile.Indraznim sa facem afirmatia ca gama de vinuri ce se pot realiza in tara noastra o depaseste pe cea a produselor obtinute in multe din marile tari viticole ale lumii si o egaleaza pe cea a vinurilor ce se produc in Franta.

.Inalta favorabilitate pentru producerea vinurilor de calitate pe care o are Romania este dovedita de datele stiintifice, de solicitarea vinurilor romanesti pe piata internationala si de rezultatele meritorii obtinute in concursurile internationale. Atunci cand calitatea vinurilor nu este la inaltimea cuvenita, vina nu trebuie cautata in conditiile naturale, ci cu deosebire in deficientele de ordin profesional, tehnologic si tehnic.

1.2 SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VIN SI AREALELE LOR DE CULTURA

Circa 80% din productia anuala de struguri din Romania este valorificata sub forma de vin (70%) si produse pe baza de must si vin (10%).

In aprobarea cunostintelor sus amintite intereseaza o cunoastere mai aprofundata a soourilor de vita roditoare cultivate, arealele lor de cultura, precum si zonarea acestora; stabilirea arealelor delimitate de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC) si avinurilor cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC).

1.2.1Soiurile de vita roditoare cultivate in Romania.

In ultimii 60-70 de ani, soiurile autohtone de Vitis vinifera au fost supuse unei competitii foarte dure, la concurenta cu multitudinea de soiuri aduse din alte tari. Unele soiuri romanesti, de mare traditie (Braghina, Cramposie, Gordan, Ardeleanca, Bacator, Basicata, Berbecel, Tartara, Negru moale, Vulpe, Batuta neagra etc.), nu au rezistat in aceasta competitie si au disparut din plantatiile de productie, ele ramanand numai in colectiile ampelografice, servind in prezent numai ca sursa de germoplasma. Alte soiuri autohtone (Feteasca alba, Feteasca