Țesutul Conjunctiv

Previzualizare curs:

Extras din curs:

1. Structura ţesutului conjunctiv

Ţesutul conjunctiv ea parte la formarea organelor animalului şi a scheletului său, leagă diferite părţi a organismului, participă la transmiterea efortului mecanic. În afară de aceasta ea îndeplineşte funcţiile de apărare şi serveşte ca depozit de material adipos necesar pentru activitatea organismului. Unele elemente ale ţesutului conjunctiv participă la procesul de formare a diferitor ţesuturi, cum este ţesutul muscular, pielea, tractul gastro-intenstinal etc.

În funcţie de destinaţia funcţională ţesutul conjunctiv în timpul procesului de dezvoltare embrionară se diferenţiază. În acest fel se formează ţesuturi ce se deosebesc vădit după proprietăţi şi structură: ţesutul propriu conjunctiv, osos şi cartilaginos.

Ţesutul conjunctiv reprezintă o sistemă care constă din substanţă amorfă de bază (intracelulară), din fibre subţiri şi elemente formice – celulile. În funcţie de tipul ţesutului conjunctiv substanţa de bază poate fi în stare diferită. Aşa la ţesutul propriu conjunctiv ea este semilichidă, mucozidală, cu diferite membrane subţiri.În urma modificărilor chimice ale substanţei de bază se îngroaşă cu păstrarea careva elasticităţi, transformându-se în ţesut cartilaginos. O întărire continuă a substanţei de bază în urma acumulării sărurilor minerale duce la formarea unui ţesut destul de dens – ţesutului osos.

În substanţa intracelulara sub formă de împletituri haotice iar uneori şi regulate (sub formă de fascicole) se găsesc deosebite după construcţie şi natura chimică fibrişoare. În ţesutul conjunctiv de anumite tipuri (cum cartilajele) ele complectează tot spaţiul.

Se deosebesc trei tipuri de fibrişoare: colagenice, elastinice, reticuline. Proprietăţile ţesutului propriu conjunctiv se modifică în funcţie de fibrele care predomină în el. Între fibre se găseşte o cantitate neînsemnată de elemente formice – celule de ţesut conjunctiv , ce joacă un rol important în dezvoltarea, alimentarea şi activitatea vitală a ţesutului.

Ţesutul conjunctiv constituie în jurul la 16% din masa carcasei majorităţii animalelor domestice, într-u cât repartizarea ei în părţile anatomice ale carcasei este destul de diferită. De aceasta în mare măsură depind proprietăţile merceologice ale cărnii.

Ţesutul conjunctiv ca materie primă se utilizează în producerea de salamuri, preparate culinare, gelatin, clei şi altele.

După dezvoltarea embrionara, structura morfologică a componenţilor şi după conţinut (în cantităţi predominate) raportul substanţelor proteice – scleroproteinelor – la ţesutul conjunctiv se apropie de ţesutul cutanat (pielea).

2. Compoziţia chimică a ţesutului conjunctiv

În dependenţă de raportul substanţei de bază şi fibrişoarelor diferite, precum şi deosebirile chimice ale diferitor parţi în organism deosebim următoarele tipuri de ţesut conjunctiv: (ţesutul subcutanat), densă (tendoanele), elastică (legăturile de la greabăn) şi mucoasa.

Compoziţia chimică a diferitor tipuri de ţesut propriu conjunctiv în funcţie de structura şi deosebirile funcţionale este diferită:

Compoziţia chimică a ţesutului conjunctiv Conţinutul componentelor, %

Densa (tendoanele) Elastica (legaturi de la greabăn)

Apă 62,9 57,6

Substanţe organice 36,6 41,7

Inclusiv:

- Grăsimi şi alte lipide 1,0 1,1

- Proteine (albumine şi globuline) 0,2 0,6

- tendomucoizi 1,3 0,5

- elastin 1,6 31,7

- colagen 31,6 7,5

- substanţe extractive 0,9 0,8

Substanţe neorganice 0,5 0,5

Apa în ţesutul conjunctiv este mult mai puţină ca în muscular. În componenţa restului de substanţă uscată predomină substanţele organice, în deosebi proteinele, care se referă la grupa proteinoizilor sau scleroproteinelor, conţinutul cărora variază. În substanţa uscată se conţine o cantitate neînsemnată de glucide, grăsimi, substanţe extractive şi minerale.

Substanţele proteice. O componentă deosebită a ţesutului conjunctiv sunt proteinele specifice, în special proteinele de structură – scleroproteinele: colagenul, elastinul, reticulinul ce formează structuri fibroase rezistente şi elastice. O caracteristică deosebită a proteinelor acestei grupe este forma alungită a moleculei, ce se bazează pe amplasarea paralelă a lanţului polipeptidic. În componenţa fibrişoarelor elimentare a scleroproteinelor se conţin mucopolisaharide.

În componenţa substanţei de bază a ţesutului conjunctiv se conţin proteine specifice mutin şi mucoizi, ce se deosebesc de alte scleroproteine după structura si proprietăţile fizico-chimice. În componenţa ţesutului conjunctiv se conţin mai puţine proteine de alt tip – albumine, globuline, nucleoproteine etc.

Reticulinul constă din fibre subţiri perpendiculare cu o perioada de 64 nm (ca la colagen). Structura reticulinei de la diferite animale este identică. După compoziţia chimică şi conţinutul de aminoacizi reticulinul se deosebeşte esenţial de colagen, are un conţinut mai mic de azot, mai mult sulf (până la 2%), dar prezenţa inelului moleculei de oxilizină şi conţinutul ridicat de prolină şi oxiprolină leagă aceste proteide într-o grupă colagenică.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Tesutul Conjunctiv.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
6 pagini
Imagini extrase:
6 imagini
Nr cuvinte:
2 399 cuvinte
Nr caractere:
13 485 caractere
Marime:
18.04KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Industria Alimentară
Predat:
la facultate
Materie:
Industria Alimentară
Sus!