Turism Rural

Previzualizare curs:

Extras din curs:

I. NOȚIUNI GENERALE, TERMINOLOGIE, CONȚINUT, EVOLUȚIE, IMPACT, STRUCTURI SPECIFICE, ACTORI IMPLICAȚI 1. DE LA CĂLĂTORIA ÎN ZONELE RURALE LA TURISM RURAL După anii ‘60, omenirea a început să fie tot mai preocupată de ţinta (destinaţia) vacanţelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice pe plan mondial. Turismul rural s-a impus încet dar consecvent – în special pe pieţele turistice din ţările dezvoltate economic, ţări puternic industrializate şi cu un grad de urbanizare ridicat – mai cu seamă în a doua jumătate a secolului XX. Turismul în spaţiul rural a fost, şi continuă să fie, din ce în ce mai apreciat, iar mai apoi tot mai mult solicitat de oamenii ce trăiesc şi muncesc în condiţii din ce în ce mai stresante în cadrul marilor aglomerări urbane, dar nu numai. Fiind etichetat drept un produs ce eradichează stresul, turismul rural reprezintă totuşi în primul rând o posibilitate de reîntoarcere la natură, la tot ceea ce este pur, nealterat şi curat, o reîntoarcere spre origini, oricând plăcută şi reconfortantă. Practicanţii acestui turism pot fi întâlniţi în zonele cele mai diverse ale globului în: aproape întreaga Europă (Comunitatea Europeană a acordat şi acordă o atenţie deosebită proiectelor şi programelor pentru turism în spaţiul rural), cele două Americi (Latină şi de Nord), Australia, Asia şi chiar Africa, remarcându-se astfel de fluxuri turistice şi preocupări de practicare a serviciilor turistice - în egală măsură, în zone rurale dintre cele mai diverse. Intrat în obişnuinţa vacanţelor multora dintre turiştii lumii, turismul rural nu mai este o noutate. Pentru marea majoritate a locuitorilor ţărilor industrializate vacanţele la ţară sunt preferate din ce în ce mai mult, atât de utilizatori (turişti) cât şi de prestatori (amfitrioni/proprietari ori angajaţi ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabilă - mai ales ca urmare a schimbării preferinţelor şi obişnuinţelor turiştilor către turismul individual - în dauna turismului de masă sau a celui de tip “industrial”. Pe de altă parte, migrarea către oraş, modernizarea muncii în sectorul agricol, schimbările provocate de creşterea concurenţei în lumea rurală prin lărgirea pieţei libere comunitare, au o contrapondere în turismul rural. Activităţile din sfera turismului pot relansa economic satele, dacă atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora - de a primi şi accepta în mijlocul lor valul risipitorilor şi pretenţioşilor oaspeţi – este receptată favorabil. Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de petrecere - tot mai frecventă - a vacanţelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulţi turişti şi-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul/spaţiul rural. Ce-şi propuneau aceşti călători, drumeţi, excursionişti, într-un cuvânt aceşti turişti? Un răspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor şi următoarea enumerare: - să-şi satisfacă curiozitatea şi dorinţa petrecerii vacanţelor în cu totul alte condiţii de viaţă şi civilizaţie decât cele obişnuite; - să-şi materializeze interesul pentru noi destinaţii; - să fragmenteze vacanţa în 3-4 minivacanţe de 4-5 zile la mare, munte, staţiune localitate balneară, sat turistic tradiţional; - sporirea gradului de solicitare pentru spaţii de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin); - turism cultural şi de cunoaştere (în special tinerii şi turiştii de vârsta a treia); - alegerea ca destinaţii de vacanţă a ţărilor învecinate. În mod firesc s-au conturat unele avantaje majore: - valorificarea bogatului potenţial rural; - economisirea de investiţii pentru crearea de capacităţi de cazare, alimentaţie publică şi agrement; - reducerea la minim a personalului de servire; - descongestionarea zonelor turistice supraaglomerate; - îmbunătăţirea nivelului de trai în zonele utilizate ca baza materială a turismului; - stabilizarea populaţiei rurale prin ocuparea în sfera serviciilor turistice; - surse suplimentare de venituri pentru populaţia rurală; - înviorarea tradiţiilor populare, dorinţa de perpetuare a unor meşteşuguri tradiţionale.

2

Cercetările întreprinse la începutul deceniului opt al secolului nostru au scos în evidenţă că cererea turistică şi alegerea destinaţiilor turistice au fost puternic influenţate de formele de agrement şi animaţie oferite de fiecare zonă în parte, de poziţie şi accesibilitate, cadrul natural precum şi cel socio-economic, etnografia şi folclorul local. Dacă până în anul 1970 turismul rural începuse să fie sinonim cu “turismul ieftin”, apreciat de către unii drept o alternativă a turismului estival la malul mărilor şi oceanelor, începând cu acest moment este remarcată o influenţare a activităţii de schimbările produse în atitudinea şi cererile consumatorilor. Totodată este remarcată o diminuare a “turismului de masă” în concordanţă cu dezvoltarea celui individual.

2. COMPLEXITATEA FENOMENULUI TURISTIC RURAL - DEFINIRE, CONŢINUT, TERMINOLOGIE

An de an, statisticile demonstrează că turismul în spaţiul rural a făcut tot mai mulţi adepţi. Numeroase raţiuni sunt invocate pentru a explica această evoluţie: influenţa ideilor ecologiste, dorinţa de a se sustrage structurilor turistice clasice, căutarea unui cât mai bun raport calitate/preţ. Fără a avea pretenţia unei definiţii, putem aprecia – pentru început - că turismul rural cuprinde toate activităţile turistice desfăşurate în lumea satului (mediul rural) dincolo de zonele atinse de staţiunile litorale sau montane.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Turism Rural.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
64 pagini
Imagini extrase:
64 imagini
Nr cuvinte:
42 656 cuvinte
Nr caractere:
231 358 caractere
Marime:
776.19KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Profesorului:
Stefan Dezsi
Sus!