Riscuri geomorfologice induse de activitățile antropice - minerit

4. Riscurile geomorfologice legate de activităţile miniere

Mineritul este singura activitate antropicã prin care se aduc la suprafaţă (adesea de la profunzimi de peste 1000 m) roci care, în mod efectiv, nu ar putea ajunge în sfera modelãrii subaeriene decât dupã milioane de ani faţã de momentul actual.

Cantitatea depozitelor extrase, dacã se ia în considerare doar cele aduse la zi într-un an, depãşeşte de multe ori debitul solid al râurilor.

De exemplu la nivelul anului 2002, pe întreg uscatul, extracţiile de minereuri s-au situat la impresionanta cifrã de 3000 miliarde tone, în timp ce debitul solid anual transferat de râuri spre mãri şi oceane a fost de 24 miliarde tone.

Exploatări subterane

exploatarea resurselor de petrol, gaze şi ape subterane pot să producă:

procese de subsidenţã

prãbuşiri

cu efecte morfologice evidente la suprafaţã.

(i) Exploatări de sare:

în nord-vestul Angliei, regiunea Cheshire, exploatãrile de sare au determinat subsidenţe de pânã la 70 m;

la Ocnele Mari, Bendea (2000) arată că scufundările maxime, pe aliniamentul N-S, au fost de 194,7 mm, iar pe aliniamentul V-E, de 521,7 mm. În 2009 “craterul” format în urma prăbuşirii ocupa o suprafaţă de aproximativ 800 mp şi o adâncime de 70 de metri!

(ii) Extracţia petrolului şi a gazelor:

în arealul de extracţie Wilmington (SUA), între 1928 – 1970, s-a înregistrat un maximum de 2l6 mm/an;

în Azerbaidjan (1912 - 1962) de 50 mm/an;

(iii) în cazul exploatărilor de apă subterană

Mexico City cu o rata maximã de 250 - 300 mm/an;

Tokyo 500 mm/an (în acest caz în 1960, 35,2 km2 din oraş era mai jos de nivelul mãrii, iar în 1974, 67,6 km2, expunând cca 1,5 mil. locuitori la hazardul unei inundaţii);

Bangkok (Thailanda) 100 mm/an;

în estul Chinei, între 1976 şi 2006, subsidenţa maximă înregistrată a fost de 863 mm

(b) morfologia de excavaţie de suprafaţă

cea mai mare excavaţie de suprafaţã de pe glob datoratã mineritului este considerată Bingham Canyon Copper (Utah), de unde s-au extras 3355 mil. tone de pe o suprafaţă de 7,21 km2 pânã la o adâncime de 774 m, de şapte ori cantitatea de material scoasã din Canalul Panama;