Riscuri de Mediu

Previzualizare curs:

Extras din curs:

A. Poluant – poluare

Poluant= factorul care, produs de om sau de fenomene naturale, generează disconfort sau are acţiune toxică asupra organismelor şi/sau degradează componentele nevii ale mediului, provocând dezechilibre ecologice.

Conform legii toleranţei, orice factor util când depăşeşte optimul devine toxic sau chiar letal, deci devine poluant.

Poluare – fenomenul de apariţei a factorilor menţionaţi anterior şi de producere a dezechilibrelor ecologice. În prezent fenomenul constituie o problemă globală.

În absenţa antropizării (extinderii habitatulului uman), acest fenomen nu se produce cu intensitatea şi volumul determinat de activităţile umane, în special din cauză că, în natură, toate „deşeurile” (dejecţiile animalelor, organismele moarte) se reciclează, realizându-se circuitele biogeochimice (circuitul azotului şi al carbonului) şi geologice ale substanţelor.

Astfel în natură se previne apariţia carenţelor în anumite substanţe.

Rezultă că, pentru a preveni poluarea mediului, este obligatorie reciclarea materialelor (deşeuri) din industrie, agricultură etc. sub controlul strict al omului. În acest mod se evită atât poluarea cât şi epuizarea rezervelor de materii prime.

B. APARIŢIA SUBSTANŢELOR POLUANTE:

Substanţe poluante pot fi:

1. Substanţele „vechi” care se găseau odinioară în cantităţi mici în natură, dar care acum se află în cantităţi crescute, datorită:

a. Exploatării intensive a rezervelor minerale şi energetice din subsol şi punerii lor în circulaţie (petrolul şi cărbunele, substanţele radioactive, carbonatul de calciu)

b. produşilor toxici rezultaţi din prelucrarea substanţelor menţionate anterior (ex. CO2, NH3, sulfuri, hidrocarburi, oxizi de Pb, Fe)

2. substanţe noi, apărute prin sinteză chimică: erbicide, insecticide, materiale plastice, detergenţii, freonii

Ritmul în care apar aceste tipuri de substanţe poluante noi depăşeşte ritmul cu care ele sunt consumate şi reciclate sau stocate în depozite (roci) biogene de către organisme.

B.1. Clasificarea tipurilor de poluare

B.1.1.După provenienţa poluanţilor se disting:

a. poluare naturală– biologică; datorată unor fenomene fizico-chimice din natură

b. poluarea industială

c. poluare agricolă

B1.2.După natura poluanţilor:

a. poluare fizică: termică, sonoră (fonică), luminoasă, radioactivă, electrică

b. poluare chimică cu:

- cu derivaţi ai carbonuui şi hidrocarburi lichide;

- cu derivaţi ai sulfului, azotului etc,

- cu derivaţi ai metalelor grele (metale cu densitate mai mare de 5) Pb, Cr etc,

- cu derivaţi ai fluorului,

- cu mase plastice,

- cu pesticide,

- cu materii organice fermentescibile etc.

c. poluare Biologică:

- contaminare microbiologică a mediilor inhalate şi ingerate, precum şi a solului. De exemplu contaminarea cu antrax, ciumă sau germeni fitopatogeni (pot genera boli ale florei).

- modificări ale biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu introducerea unor seminţe de buruieni din alte zone sau favorizarea înmulţirii unor specii de buruieni după aplicarea tratamentelor cu erbicide)

d. poluarea „estetică” ca figură de stil, dar şi în sens propriu, prin degradarea peisajelor, ca urmare a urbanizării şi sitematizării eronat concepute.

B.1.3. După starea fizică a poluantului:

a. poluarea cu lichide

b. poluarea cu gaze – cu densităţi diferite şi cu pulberi care pot fi suspensie

c. poluarea cu obiecte solide, mai mult sau mai puţin solubile sau/şi degradabile

C. POLUAREA MEDIULUI ŞI ÎNSUŞIRILE SISTEMELOR BIOLOGICE

1. Prin caracterul istoric, organismele solicită doar condiţiile de mediu în care s-au format speciile cărora aparţin, pentru care au fost pregătite să supravieţuiască şi să se reproducă; deci ele nu sunt pregătite să supravieţuiască în medii poluate (pt. că specia nu s-a format în condiţii de poluare).

2. Prin poluare este afectată integralitatea organismelor şi/sau a biocenozelor. Spre exemplu aparatul foliar se poate necroza (se usucă, prezintă pete), iar unele specii pot dispărea. În acest ultim caz rămân nişte nişe ecologice neocupate şi apar disfuncţionalităţi în circuitul biologic natural.

3. Caracterul informaţional este afectat ca urmare a poluării. Pentru a se transmite informaţia genetică trebuie să existe receptori ai informaţiei, dar aceştia pot fi distruşi ca urmare a poluării sau informaţia poate fi alterată (informaţia genetică e afectată prin acţiunea substanţelor radioactive în cantităţi ce definesc poluarea, care depăşesc limitele „naturale”).

4. Organismele, şi prin ele biocenozele, nu au înscrise în „programe” (genetic vorbind) noile situaţii create de poluare, deci ele dispar în prezenţa poluării.

5. Eterogenitatea internă a organismelor şi a biocenozelor este afectată odată cu afectarea integralităţii lor (vezi pct.2 al acestui capitol!).

6. Echilibru dinamic (homeostazia) organismelor şi a biocenozelor nu mai poate fi realizată (de ex. dispariţia speciilor de enomofagi ca urmare a tratamenelor cu insecticide neselective are drept consecinţă înmulţirea insectelor dăunătoare)

7. Rezultă că autoreglarea nu se mai poate realiza în prezenţa poluării. Spre exemplu reglarea respiraţiei frunzelor prin deschiderea sau închiderea ostiolelor (mici canale prin care respira plantele) este împiedicată în cazul poluării aerului cu pulberi prin obturarea ostiolelor de către pulberile sedimentate pe frunze. La fel în cazul poluării cu SO2, o cantitate de 2,5 ppm (părţi per milion) SO2, în prezenţa a 300ppm CO2, provoacă deschiderea generalizată a ostiolelor la plantele de muştar alb.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Riscuri de Mediu.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
54 pagini
Imagini extrase:
54 imagini
Nr cuvinte:
24 040 cuvinte
Nr caractere:
130 697 caractere
Marime:
1.31MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Sus!