Intre vastele cimpii ale Germaniei septentrionale, Poloniei si Ucrainei pe de-o parte si Alpii, bazinul Panonic pe de alta, diverse lanturi montane formeaza coloana vertebrala a peisajelor Europei Centrale. Numai citeva dintre acestea depasesc in altitudine limita padurii si toate sint acoperite cu paduri de foioase, amestec si rasinoase. Trecerea de la masivele inalte la cele cu altitudini medii se face gradual. In practica din punct de vedere geografic si ecologic limita intre cele doua domenii se situeaza catre 2000m pentru Europa Centrala.
Mai la sud, in Bulgaria si Iugoslavia, aceasta limita este insa aproximativ valabila. Realitatea este insa foarte complicata: catre sud si catre est apar specii cu afinitati mediteraneene si orientale. In acelasi timp padurile de tip medio-european in care domina fagul (Fagus sylvatica), bradul patat (Abies alba) si pinul (Picea abies) se intind in peninsula balcanica mult catre est, in particular in lungul versantilor septentrionali ai lantului balcanic si masivului Rhodopi si, mai catre sud in interiorul Dinaridelor. Peisajele masivelor medii ale Europei Centrale si Orientale infatiseaza o indiscutabila unitate.
Masivele hercinice
In Paleozoic, acum 400 milioane de ani, se constituia un vast si complex sistem montan, sistemul hercinic – inca denumit varisc, asupra caruia eroziunea a actionat indelung determinind reducerea altitudinii. Cutarile alpine au contribuit la ridicarea anumitor compartimente. Din Masivul Central Francez si pina in Cehia si Slovacia, trecind prin Vosgi si Padurea Neagra, aceste masive formeaza un arc de cerc: in Europa Centrala sint Padurea Bavariei si Padurea Boemiei (1457m), muntii Metaliferi (1244m) si Sudeti (1602m). Se adauga acestora, in Germania, masivele Harz (1192m) si Padurea Thuringiei (980m). Aceste masive sint in principal alcatuite din roci acide cum ar fi granitele si sisturile cristaline; numai citeva zone cu suprafata redusa sint alcatuite din roci bazaltice bogate in minereuri si aparute ca urmare a unor perioade vulcanice la inceputul Tertiarului; de asemenea se intilnesc de asemenea suprafete reduse acoperite cu calcare. Relieful este rezultatul unei eroziuni indelungate, astfel incit pantele nu sint accentuate, aflorimente de dimensiuni reduse aparind doar pe citeva vai si circuri rezultate ale glaciatiei cuaternare.
Limita superioara a padurii in aceste masive se situeaza undeva intre 1200-1300m, numai crestele inalte, virfurile expuse vintului si circurile inzapezite nefiind impadurite. Spre exemplu crestele masivului Harz, foarte expuse sint acoperite numai cu tufisuri, ierburi, muschi si licheni. Solurile slab evoluate reprezinta mediul propice pentru instalarea turbariilor unde vegetatia dominanta este alcatuita din muschi, tufisuri mici si unde arborii sint absenti.
Parcul Naţional Plitvice
Masivele medii din Carpaţi
Caracteristicile fizice si chimice ale tipurilor de roci, conditioneaza modalitatile de actiune a eroziunii, formindu-se vai, chei, creste si virfuri. Ele conditioneaza de asemenea natura solurilor, compozitia florei si faunei.
Cehoslovacia orientala ofera o extraordinara diversitate de masive plecind din Carpatii Mici (768m) care se situeaza pe malurile Dunarii pian in masivul Bukovske, trecind prin Carpatii Albi, Tatra, Muntii Metaliferii Slovaciei si Vihorlat. Masivul Bukovske se prelungeste in Polonia cu masivul Bieszczadzki (1346m) apoi in Ucraina cu Carpatii Ucrainei.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
