Geografia contientelor - emisfera sudică

America de Sud este continentul multor recorduri geografice: Anzii – cel mai mare lanţ montan de pe Terra; Aconcagua – cel mai mare virf montan din emisfera vestică; Titicaca – cel mai înalt lac montan de pe Terra; Cascada Angel de pe Podişul Guyanei – cea mai înaltă cascadă de pe Terra; Cîmpia Amazonului – cea mai mare cîmpie pe Terra; cel mai mare masiv de păduri ecuatoriale veşnic verzi; fluviul Amazon – rîul cu cea mai multă apă.

1. Poziţia fizico-geografică a Americii de Sud.

America de Sud formează cu America de Nord o parte a lumii – America. Printre restul continentelor deţine locul al patrulea după suprafaţă, deţinînd 12% din suprafaţa Terrei (împreună cu insulele - 17,8 mln. km²). Ca şi Africa, America de Sud este situată în zonele termice caldă şi temperată. Faţă de Meridianul zero, America de Sud este situată în totalitate la vest. De aceea, în America de Sud este ziuă atunci cînd in emisfera de est e noapte, şi invers. Deci, America de Sud este situată în emisferele de Vest şi cea de Sud, şi doar o mică parte în emisfera de Nord. Datorită poziţiei sale geografice, America de Sud şi are asemănări, dar şi deosebiri de continentele vecine în particularităţile naturii.

Extremitatea sudică pe insule - Capul Horn (55°59′ lat. S.) – se găseşte în Insula Horn din Arhipelagul Ţara Focului, Chile. Unii savanţi consideră că extremitatea de pe insule e situată mai spre sud, la 100 km spre sud-vest de Capul Horn. Acesta este Capul Aghila (56°30′ lat. S.), din Insula Aghila, din Arhipelagul Diego Ramirez, Chile.

Ambele Americi sînt unite prin Istmul Panamà, care a apărut în Pliocen, odată cu formarea Munţilor Cordilieri, la hotar dintre plăcile litosferice. Continentul este spălat de Marea Caraibilor şi Golful Panamà. Lăţimea minimă a canului este de 48 km. La începutul secolului al XX-lea, în locul cel mai îngust, a fost săpat Canalul Panamà cu lunhimea 81,6 km, inclusiv 65,2 km pe uscat şi 16,4 km pe fundul golfului mic Limón.

America de Sud este apropape complet izolată de alte continente – aceasta s-a întîmplat în perioada Cretacică (în Era Mezozoică, odată cu fragmentarea Gondwanei). Dinspre vest continentul este spălat de Oceanul Pacific, dinspre est – de Oceanul Atlantic. La sud e despărţit de Antarctida prin strîmtoarea cea mai lată pe Terra – Drake. La nord continentul e spălat de Marea Caraibilor.

Dacă comparăm PFG a Americii de Sud cu cea a Africii, constatăm următoarele asemănări şi deosebiri.

America de Sud Poziţia faţă de Africa

Este traversat prin nordul continentului. ecuator Este traversat prin mijlocul continentului.

Este traversat prin mijlocul continentului. tropice Este traversat prin nordul şi sudul continentului.

Este situat la vest. meridianul zero Este situat la est, o mică parte la vest.

Este spălat de două oceane – Pacific (cel mai mare) şi Atlantic. oceane Este spălat de două oceane – Atlantic şi Indian (cel mai cald).

Este mai aproape de America de Nord şi de Anatrctida. alte continente Este mai aproape de Eurasia.

America de Sud este traversată în partea sa nordică de Ecuator, dar prin mijlocul său – de Tropicul de Sud. Faţă de Cercul Polar de Sud, continentul este situat mai aproape comparativ cu Africa. După formă se aseamănă cu un triunghi gigantic (ori cu un strugure de poamă), cu baza în partea nordică şi latitudini ecuatoriale şi cu vîrful - la sud, în latitudini temperate. De la nord spre sud se întinde pe cca 7400 km. Cea mai mare lăţime (peste 5 160 m) continentul o atinge sub paralela 5-8 lat. S. Lăţimea cea mai mică atinge 400 km – spre sud de 50 lat. S

Deci, America de Sud este foarte aproape de America de Nord, cu sudul căreia are trăsături comune ale naturii. În sud, datorită apropierii Antarctidei, se resimte „respiraţia” continentului de gheaţă. Şi ambele oceane – Pacific şi Atlantic, influenţează esenţial clima continentului.

Linia de ţărm a Americii de Sud este slab articulată. Lipsesc golfurile şi peninsulele foarte mari. Doar ţărmul sud-vestic are multe insule mici, strîmtori şi golfuri-fiorduri cu ţărmuri abrupte. Pe ţărmul estic (atlantic) în gurile de vărsare a rîurilor se formează golfuri mici. În nord se evidenţiază Golful Venesuela cu lacul-lagună Maracaibo, înconjurat de Peninsula Guajira şi Peninsula Paraguana. În vest se găseşte Golful Guakil. În sud-est, gura de vărsare inundată (estuarul) a rîurilor Parana şi Uruguay formează Golful La-Plata – albia lărgită a fluviului Parana, umplută cu ape marine.

Insule sînt puţine: excepţie constituie sud-vestul, unde sînt cîteva insule continentale (Chiloe,Wellngton, Arhipelagul Ţara de Foc Falkland), sute de mii de insule mici, care se găsesc de-a lungul ţărmului Chile de Sud, fragmentat de golfuri-fiorduri şi strîmtori longitudinale. Alte insule sînt: Trinidad şi Tobago (din Oceanul Atlantic), Galapagos (vulcanice), Juan Fernandez, Chonos (vulcanică, din Oceanul Pacific) şi (continentală), separat de continent prin Strîmtoarea Magellan. Restul ţărmurilor sînt drepte, deseori abrupte, rareori cu golfuri favorabile transportului.

Descrieri fizico-geografice a continetelor din emisfera de Sud