Antropogeografie

Previzualizare curs:

Extras din curs:

PARTEA I

Definitie. Domeniu. Termeni folositi pentru a desemna studiul geografic al omului/societatii

Geografia este modul de a privi lumea prin “lentilele” locului, spatiului si scarii.

Geografia umana/ antropogeografia studiaza colectivitatile umane, activitatile si structurile sociale (economice, sociale, culturale si politice) in context spatial, evidentiind in acelasi timp si modalitatile in care oamenii interactioneaza cu mediul natural.

Modul de raspandire al oamenilor poate fi mai bine inteles acordand atentie:

- modului in care oamenii isi asigura cele necesare traiului si vietii in general (domeniul geografiei economice).

- valorilor culturale si sociale, organizarii grupurilor (domeniul geografiei sociale si culturale)

- concentrarilor in orase si arii metropolitane (geografia urbana)

- organizarii politice (geografia politica)

- starii de sanatate, boilor ce afecteaza grupurile umane (geografia medicala)

- evolutiei distributiei spatiale (pattern-ului) acestora (geografia istorica).

Datorita faptului ca si alte stiinte au ca obiect de studiu omul si societatea, este nevoie de un termen care sa nu produca confuzii sau intepretari eronate → Antropogeografia.

Antropogeografii se deosebesc de ceilalti specialisti, prin interbarile majore pe care si le pun in legatura cu societatea. Astfel, dup ace au identificat fenomenele si obeictele geografice in cauza, ei cauta sa inteleaga cum ? si de ce ? acele structuri si activitati umane s-au dezvoltat, in modalitatile concrete observate, in anumite locuri si nu in altele. Cea mai veche denumire a studiului asupra relatiilor soceitatii cu mediul inconjurator, este antropogeografia. Multi nu sunt de acord cu acest termen, insa se trece prea usor peste faptul ca termenul a fost folosit de parintele fondator al geografiei moderne romanesti si de S.Mehedinti.

Termenul antropogeografie propus de Fr. Ratzel pentru a desemna studiul geografic al soceitatii umane, este folosit in geografia germana precum si in literatura geografica italiana, spaniola si portugheza.

“Francezii ii zic geografie umana, un calificativ putin potrivit – ca si cum ar putea fi si o geografie neumana, adica salbatica. Alaturi de antropologie, termenul de antropogeografie ni se pare destul de potrivit” S. Mehedinti.

A doua denumire, mult mai frecvent folosita in zilele noastre de catre geografii romani, este cea de geografie umana, introdusa in anul 1903 de P.Vidal de la Blache, mai ales dupa aparitia celebrei lucrari La Geographie Humaine in 1910; denumirea s-a extins si in lumea anglo-saxona (Human Geography), fiind folosita si in prezent.

In geografia nationala, acceptarea acestui termen s-a produs dupa primul razboi mondial, intr-un context politic favorabil culturii franceze; este vorba de prezenta si activitatea marelui geograf francez Emm. de Martonne

Cei doi termeni – antropogeografie si geografie umana – marcheaza cele doua izvoare principale ale geografiei moderne romanesti: cel german (ratzelian) promovat de prof S.Mehedinti (discipolul lui Ratzel), sic el francez, promovat de G.Valsan si Emm. de Martonne.

Dupa 1948, in perioada comunista, cele doua denumiri sunt inlocuite de notiunea geografie economica, care a continuat sa fie cel mai folosita pana in 1989. I.Dionisa afirma ca “in definitiv, nu denumirea conteaza, ci continutul ei, sensul care i se da”.

Vintila Mihailescu: “geografia omului, antropogeografia sau geografia umana, ar trebui sa faca parte din geografia vietii sau biogeografia”.

Argumente in favoarea utilizarii curente a termenului antropogeografie:

1) Expresia/Sintagma geografie umana este folosita intr-un sens diferit de cel dat de creatorul sau P.Vidal de la Blache, pentru el, termenul reprezentand expresia unei geografii regionale. Mai mult, in mintea unora ar putea incolti idea existentei unei geografii inumane (sau salbatice, cf. S.Mehedinti)

Expresia geografia umana defineste doar un segment al domeniului socio-geografic, avand o puternica incarcatura regionala.

2) Sintagma geografie economica acopera mai putin ca realitate stiintifica decat termenul de antropogeografie, geografia economica fiind inclusa antropogeografiei, alaturi de geografia umana.

3) Expresia geografie sociala promovata de geograful francez E.Reclus (in 1884) si-a concentrat atentia pe analiza grupurilor umane, si mai putin a rezultatelor actiunilor acestora. Acestea din urma sunt studiate de geografia culturala, care in ultimul timp a capatat noi conotatii ce o apropie mai degraba de geografia sociala.

In aceste conditii, consideram ca termenul antropogeografie reflecta cel mai clar geografia privita prin prisma omului, locuitor al Terrei, creator de medii (“artificiale”) si modificator al mediului natural existent.

Putem astfel unifica sub raport lexical multitudinea termenilor utilizati pentru analiza geografica a omului si putem oferi un termen (nu o sintagma) pentru disciplina nastra care sa o deosebeasca de celelalte stiinte preocupate de prezenta si actiunile omului.

Faptul ca termenul de antropogeografie a fost creat de Fr.Ratzel, fiind consacrat pe meleagurile noastre de fondatorul geografiei romanesti, ofera argumente suplimentare in favoarea acceptarii sale.

Geografia umana / antropogeografia este cea mai veche dintre ramurile majore ale goegrafiei, chiar daca reperele sale teoretico-metodologice au fost precizate destul de tarziu, spre sfarsitul secolului al 19-lea si inceputul celui urmator.

Importanta geografiei umane / antropogeografiei este semnificativa nu doar pentru formarea noastra ocmplexa, a geografilor. Intelegerea geografiei umane este importanta atat sub raport intellectual cat si sub cel practice. In aceasta din urma privinta, avem in vedere rolul geografiei umane in formarea unei mentalitati favorabile pastrarii si imbunatatirii calitatii mediului, in sporirea eficientei activitatilor, in imbunatatirea analizelor politice si implicit la faurirea politicii ş.a.

Ultimul aspect poate parea usor artificial/fortat ca fiind de domeniul geografiei; geografia sociala este de doua-trei decenii una din cele mai dinamice discipline geografice, care a reinstalat geografia in atentia autoritatilor, a practicienilor precum si a publicului larg.

Oamenii traiesc in anumite locuri in care ei invata cine si ce sunt si de asemenea gratie acestor localizari, ei “invata” cum sa gandeasca si cum sa se comporte. Locul natal, formative isi pune amprenta pe modul nostrum de manifestare in societate, in lume.

Inceputurile abordarii stiintifice ale realitatilor antropogeografice le aflam in Grecia antica. De atunci, lumea locuita (oicumena) s-a schimbat (s-a modernizat) si de asemenea, au eveoluat si modalitatile de gandire, de abordare a geografiei umane.

Evolutia in timp a conceptiilor geografice/antropogeografice. Antichitatea elena si romană.

Geografia este unul din cele mai vechi domenii ale cunoasterii. “Primul geograf a fost acea persoana care a trecut un râu si/sau a urcat un deal, a observat ceea ce era de cealalta parte, s-a intors acasa si a relatat despre cele vazute”. Ceea ce a retinut un personaj de la inceputurile istoriei Europei, faimosul Ulisse, din indelungatele sale peregrinari impuse de razboiul troian, a fost “cunoasterea cetatilor/oraselor si a obiceiurilor popoarelor intalnite”. Autorul Odyseei, Homer, este considerat parintele geografiei, calificativ ce i-a fost acordat de catre geografii antici, intre si Strabon.

Cel mai vechi observator al relatiei om-mediu, mai precis al influentei exercitate de mediu asupra omului, a fost Hipocrate – parintele medicilor – cu lucrarea Despre aer, apa si locuri. Cand afirma ca locuitorii din regiunile muntoase sunt de statura inalta, in timp ce acei din campiile calde sunt marunci si au parul negru si pielea in general mai bruna, atunci suntem in plina antropogeografie… El observa ca naturii locului ii corespund forma corpurilor (omenesti).

Aparitia geografiei in coloniile grecesti de pe tarmul Asiei Mici nu este deloc intamplatoare, ele fiind situate in apropierea marilor civilizatii din Mesopotamia, Persia, Fenicia, Egiptul.

Alaturi de Hipocrate, alti filozofi, ganditori au atras atentia asupra actiunii exercitate de mediu asupra oamenilor; intre cei mai cunoscuti ii amintim pe Platon si Aristotel.

In spatiul cultural European, geografii din Milet au fost cei care au introdus notiunea de continent, precum si denumirile de Europa si Asia. Mai tarziu s-a adaugat si numele pentru a treia masa continentala a Lumii Vechi → Africa, pe care grecii au numit-o Libya.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Antropogeografie.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
20 pagini
Imagini extrase:
20 imagini
Nr cuvinte:
11 809 cuvinte
Nr caractere:
70 067 caractere
Marime:
80.32KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Sus!