1.1 Obiectul si ramurile masuratorilor terestre
Topografia face parte dintr-un grup de stiinte si tehnici numite la modul general masuratori terestre,
care se ocupa de studiul - determinarea formelor si dimensiunilor Pamantului in ansamblul sau, sau pe
portiuni de teren - precum si de reprezentarea acestora pe harti si planuri.
Masuratorile terestre au evoluat alaturi de alte stiinte ca: matematica, fizica, astronomia, mecanica
cereasca si electronica, care au permis dezvoltarea instrumentelor de masurare precum si a metodelor de
prelucrare a masuratorilor.
- Evolutia stiintifica a matematicii a permis dezvoltarea metodelor de prelucrare si interpretare a
rezultatelor masuratorilor;
- Fizica si electronica au oferit deschideri noi in domeniul aparaturii utilizate la efectuarea
masuratorilor.
Masuratorile terestre au o importanta deosebita atat in dezvoltarea stiintifica cat si in cea economica.
Ramurile mari ale masuratorilor terestre sunt:
- geodezia;
- topografia;
- cadastrul;
- fotogrammetria;
Geodezia - este stiinta care studiaza forma si dimensiunea Pamantului, campul gravitational in
sistem tridimensional, in functie de timp. In 1880, Helmert defineste geodezia ca fiind: ,,Stiinta masurarii si
reprezentarii Pamantului". In cadrul acesteia exista o serie de subramuri cum ar fi: astronomia geodezica,
geodezia marina, geodezia inertiala, geodezia diferentiala.
Topografia - este acea stiinta ce se ocupa cu masurarea si reprezentarea suprafetelor relativ mici de
teren, fara a tine seama de curbura Pamantului. Denumirea deriva din cuvintele grecesti topos = loc si
grapheim = a descrie. Prin masuratorile topografice se stabilesc pozitiile relative dintre diverse obiecte din
teren si reprezentarea acestora pe planuri si harti.
Cadastrul - este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica, prin care se
realizeaza identificarea, inregistrarea, descrierea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor
terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de
proprietar.
Fotogrametria - cuprinde procedee pentru determinarea si reprezentarea suprafetelor de teren pe
baza unor fotografii speciale numite fotograme obtinute prin fotografierea terenului din avioane echipate
adecvat. Caracteristica principala a acestei ramuri este aceea ca nu executa masuratori pe teren ci pe
imaginea fotografica a acestuia. Fotogrametria nu se aplica independent de alte discipline la intocmirea
planurilor si hartilor, ci impreuna cu topografia, sprijinindu-se amandoua pe reteaua geodezica.
1.2 Suprafete terestre
Din punctul de vedere al masuratorilor terestre, se definesc urmatoarele trei suprafete (figura 1.1):
- suprafata topografica;
- geoidul;
- elipsoidul.
5
Figura 1.1 Suprafete terestre
Suprafata topografica - este suprafata terenului natural, cu toate caracteristicile lui, asa cum va fi
reprezentat pe harti si planuri. Are forma neregulata si nu este geometrizata (nu are o forma matematica ce
poate fi descrisa prin relatii matematice).
Geoidul - este o suprafata echipotentiala particulara a campului gravitational terestru, asimilata cu
suprafata linistita a marilor si oceanelor considerata prelungita pe sub mari si oceane. Are o forma usor
ondulata, fiind denumita suprafata de nivel zero si constituie originea in masurarea altitudinilor punctelor de pe
suprafata topografica a Pamantului. Are o forma neregulata si nu este matematizat. Are proprietatea ca in
orice punct al sau este perpendicular pe verticala VV, respectiv pe directia acceleratiei gravitationale, indicata
de regula de firul cu plumb.
Elipsoidul de revolutie - este suprafata geometrica cea mai apropiata de geoid rezultata prin rotirea
unei elipse in jurul axei mici 2b, iar axa mica este paralela cu axa globului terestru.
De-a lungul timpului mai multi matematicieni si geodezi au calculat diversi elipsoizi in incercarea de-a
gasi parametrii optimi.
La ora actuala la noi in tara se foloseste elipsoidul Krasovski care are urmatorii parametri:
a = 6 378 245 m - semiaxa mare
b = 6 356 863 m - semiaxa mica
f =
298.3
= 1
-
a
a b - turtirea
Corespondenta punctelor de pe suprafata topografica pe elipsoid se face prin proiectarea punctului
aflat pe suprafata terestra pe elipsoid prin intermediul normalei NN la elipsoid, iar punctul capata coordonate
geografice.
Coordonatele geografice sunt latitudinea si longitudinea.
Latitudinea - BP este unghiul format de normala la elipsoid cu planul ecuatorului. Putem vorbi de
latitudine nordica sau sudica in functie de pozitia punctului intr-una din cele doua emisfere. Pe ecuator
latitudinea este zero.
Longitudinea - LP este unghiul diedru dintre meridianul geodezic ce trece prin punct si meridianul de
origine al elipsoidului de referinta. Meridianul de origine zero este ales conventional cel ce trece prin
observatorul astronomic de la Greenwich, de langa Londra.
Sistemul de coordonate geografice are doua familii de linii de coordonate:
Lat=const - familia paralelelor
Long=const - familia meridianelor
1 Cosarca C., Saracin A. Topografie, curs, aplicatii practice - Editura Conspress,
Bucuresti, 2009
2 Fotescu N. Teoria erorilor de masurare si metoda celor mai mici
patrate - Institutul de Constructii, Bucuresti, 1978
3 Fotescu N., Savulescu C. Indrumator pentru lucrari practice la teoria erorilor -
Institutul de Constructii, Bucuresti, 1988
4 Ghitau D. Geodezie si gravimetrie - Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1983
5 Ilies A., Vasilca D. Masuratori terestre - fundamente vol.III - Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2002
6 Manea R. Topografie - Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2007
7 Manea R. Caiet de lucrari practice de topografie - Editura Cartea
Universitara, Bucuresti, 2007
8 Manea R., Iordan D., Calin M. Ghid de rezolvare a problemelor de topografie - Editura
Noua, Bucuresti, 2009
9 Marcu C-tin. Masuratori terestre - fundamente vol.III- Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2002
10 Nicolae - Posescu M Topografie, Editura Conspress, Bucuresti, 2009
11 Neamtu M., Ulea E., s.a. Instrumente topografice si geodezice - Editura Tehnica,
Bucuresti, 1982
12 Neuner J. Sisteme de pozitionare globala - Editura Matrix Rom,
Bucuresti, 2000
13 Neuner J., Badea Gh. Masuratori terestre - fundamente vol.I - Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2002
14 Nistor Gh. Teoria prelucrarii masuratorilor geodezice - - Editura
Gheorghe Asachi, Iasi, 1996
15 Onose D., s.a. Masuratori terestre - fundamente vol. I - Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2002
16 Onose D. Topografie - Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2004
17 Paunescu C. Curs de geodezie - topografie vol.III - Editura
Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004
18 Paunescu C., Paicu G. Curs de geodezie - topografie vol.II - Editura Universitatii
din Bucuresti, Bucuresti, 2001
19 Posescu M. Topografie - Editura Matrix Rom, Bucuresti, 1999
20 Tamaioaga Ghe., Tamaioaga D. Cadastrul general si cadastrele de specialitate, Editura
Matrix Rom, Bucuresti, 2005
Topografie generala
-Masuratorile terestre - notiuni generale-Harti si planuri-Instrumente si metode de masurat unghiuri si distante-Ridicari planimetrice-Nivelment-Metode de calcul a suprafetelor-Nivelmentul suprafetelor
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
