Fiecare dintre noi la intrebarea "unde mergi?" raspunde foarte frecvent "merg la piata"
fara a specifica la care piata. Pietele sunt diverse si in general obiectul le delimiteaza. De
exemplu: piata calculatoarelor, piata fortei de munca, piata petrolului, piata financiara, etc.
Piata de capital, componenta a pietei financiare, are ca obiect principal activele de
capital sub forma concreta valori mobiliare. Ca pe orice piata acestea sunt cumparate, vandute
la anumite preturi stabilite in functie de raportul cerere-oferta. Ansamblul operatiunilor care
faciliteaza trecerea valorilor mobiliare de la vanzator la cumparator se numeste generic
tranzactie.
Bursele de valori, componente a pietelor de capital sunt institutii reprezentative pentru
tranzactiile cu valori mobiliare aflate deja in circulatie. Pentru delimitarea de alte tipuri de
tranzactii se numesc tranzactii bursiere.
Aceasta carte ofera studentilor de la specializarea Finante - Banci cunostintele de
baza privind pietele de capital si mecanismul tranzactiilor bursiere cu referire concreta la
Bursa de Valori Bucuresti.
Prin continut si metoda de abordare, cartea nu prezinta in totalitate rezultatele unor
cercetari teoretice si practice ale autorilor. S-a dorit sa corespunda cat mai bine posibil
exigentelor unei carti didactice.
Multumim anticipat colegilor de catedra, studentilor, specialistilor in domeniul
pietelor de capital care prin sugestii si observatii vor face posibila reeditarea cartii cu un
continut net superior celui actual.
8
9
CAPITOLUL I
STRUCTURA SI FUNCTIILE PIETEI DE CAPITAL
In acest capitol, autorul isi propune urmatoarele obiective:
? clarificarea raportului intre piata de capital si piata financiara;
? cunoasterea structurii pietei de capital;
? incercarea de a identifica functiile pietei de capital.
I. 1. Pietele de capital, componente ale pietelor financiare
Notiunea de activ este abordata din punct de vedere juridic, contabil si economic.
Din punct de vedere economic, dar de pe pozitia investitorului, activul defineste un
bun care are valoare pentru detinatorul acestuia1. O alta acceptiune a activului este data de
valoarea comerciala sau de schimb obtinuta din afacerile agentilor economici, institutiilor si
persoanelor fizice2.
In functie de natura procesului de valorificare, activul se prezinta sub doua forme:
? active reale formate din bunuri corporale si incorporale integrate in circuitul
economic generand pentru posesor venituri viitoare sub forma de profit, renta,
chirie, etc.
? active financiare materializate in inscrisuri (hartii de valoare, inregistrari in cont)
care ofera detinatorilor drepturi banesti si drepturi asupra unor venituri viitoare
(dobanzi, dividende, prime, etc.)
Activele financiare in functie de o anumita institutie(de exemplu bancile) care
inlesneste valorificarea de catre utilizatori, se grupeaza in active bancare si active nebancare.
Activele bancare sunt inscrisuri rezultate din operatiunile bancilor si institutiilor
asimilate acestora si caracterizate prin lipsa negociabilitatii, a veniturilor viitoare sub forma de
dobanzi si grad ridicat de siguranta (risc redus).
Activele financiare nebancare sunt rezultate din operatiunile de plasament (investire)
si caracterizate prin negociabilitate, venituri viitoare sub forma de dobanzi, dividende si grad
scazut de siguranta ( risc ridicat).
Se constata ca obiectul plasamentului (investirii) il constituie activele financiare
nebancare care se subdivid in:
? active de capital rezultate din plasamentele pe termen lung prin asocierea
detinatorului la riscul afacerii si care ii dau dreptul la obtinerea veniturilor viitoare;
? active monetare rezultate din plasamente pe termen scurt cu un grad ridicat de
lichiditate;
? active hibride care prezinta caracteristici bancare si nebancare (de exemplu
certificatele de depozit).
1 Popa Ioan - Bursa, vol. I, Colectia Bursa, 1993, p. 25.
2 Downes John, Goodman Jordan Elliot - Dictionary of Finance and Investment Terms, Ed. Barron's, Fourth
Edition, 1995, p. 28.
10
Activele de capital, componenta a activelor financiare nebancare cu corespondentul
pe piata financiara din Romania in valori mobiliare fac obiectul pietei de capital.
Piata, in general reprezinta locul sau ansamblul mijloacelor de comunicatie care
permite vanzatorilor si cumparatorilor sa se informeze reciproc despre natura activelor (reale,
financiare) existente si preturile cerute sau oferite pentru perfectarea unei tranzactii.
Din definitie se constata ca primul element care permite identificarea pietei este
natura activului. Un activ real, de exemplu produsele industriale, face obiectul pietei
schimburilor comerciale. Un activ financiar, de exemplu actiunile, face obiectul pietei
financiare. Deci, toate activele financiare negociabile fac obiectul pietei financiare.
Piata financiara reprezinta locul sau ansamblul mijloacelor de comunicatii care
faciliteaza vanzarea-cumpararea activelor financiare nebancare la preturi formate in functie de
cerere-oferta si influentate de factori economici, financiari, monetari, psihologici si tehnici.
Activele financiare negociate permit finantarea agentilor economici, statului, bancilor,
societatilor financiare etc. Finantarea activitatii acestora se realizeaza prin doua forme:
? finantarea directa, prin emisiunea de titluri financiare numite si active financiare
negociabile;
? finantarea indirecta, prin apelarea la imprumuturi numite active financiare
nenegociabile.
Activele financiare sunt cumparate si imprumutate de catre detinatorii de fonduri
excedentare numiti investitori. Prin opozitie cei care se finanteaza se numesc utilizatori.
Pietele financiare, in acceptiunea identificarii cu pietele de capital, sunt institutii
bine definite (New York Stock Exchange, Bursa de Valori Bucuresti) sau ansamblul
mijloacelor de comunicatii (piata NASDAQ, RASDAQ)care permit emisiunea si
negocierea activelor financiare nebancare de catre intermediari la un pret reglementat
(valoarea nominala) sau la un pret stabilit in functie de cerere si oferta numit pret de
piata.
Pluralul piete financiare sugereaza ca intr-o economie de piata indiferent de gradul de
dezvoltare, exista un sistem al pietelor financiare, de exemplu:
? sistemul pietelor financiare din Statele Unite ale Americii;
? sistemul pietelor financiare din Canada;
? sistemul pietelor financiare din Romania.
Sistemul pietelor financiare din Statele Unite ale Americii3 se compune din doua sau
mai multe piete, in functie de criteriul adoptat.
Primul criteriu are in vedere durata plasamentului, rezultand:
? piete monetare destinate comercializarii instrumentelor datoriei pe termen
scurt;
? piete de capital care permit negocierea instrumentelor datoriei pe termen lung
si instrumentelor de proprietate.
Al doilea criteriu respecta natura activului comercializat care determina pietele:
? piata actiunilor;
? piata obligatiunilor;
? piata marfurilor;
? piata valutara;
? piata optiunilor
? piata futures
3 Downes
1. Abil, L. - Dictionar bursier, Ed. Economica, Bucuresti, f. a;
2. Anghelache, G. - Bursa si piata extrabursiera, Ed. Economica, Bucuresti, 2000;
3. Anghelache, G. - Piete de capital si tranzactii bursiere, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1997;
4. Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I. - Piete de capital si burse de valori, Adevarul,
Bucuresti, 1992;
5. Badea, D. - Piata de capital & restructurarea economica, Ed. Economica, Bucuresti,
2000;
6. Belletante, B. - Dictionnaire de la bourse et des marches, Hatier, Paris, 1996;
7. Cachon Blanco, J. E. - Cien preguntas sobre la bolsa de valores, 2a edicion, Actualidad
Editorial, Madrid, 1993;
8. Ciobanu, Gh. - Bursele de valori si tranzactiile la bursa, Ed. Economica, Bucuresti, 1997;
9. Corduneanu, C. - Piete financiare si operatiuni bursiere, Mirton, Timisoara, 1994;
10. Croitoru, L. - Macrostabilizare si tranzitie, Ed. Expert, Bucuresti, 1993;
11. Dalton, J. - Piata actiunilor, IRVM, Hrema, Bucuresti, 2000;
12. Dardac, N.; Basno, C. - Bursele de valori. Dimensiuni si rezonante social-economice, Ed.
Economica, Bucuresti, 1997;
13. Dardac, N.; Basno, C.; Costica, I. - Tranzactii bursiere cu produse derivate si sintetice,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;
14. Daianu, D. - Incotro se indreapta tarile postcomuniste? Curente economice in pragul
secolului, Polirom, Iasi, 2000;
15. Dornescu, V. - Bursele de valori si mecanismele monetare, Sedcom Libris, Iasi, 2001;
16. Durand, M. - Bursa, Humanitas, Bucuresti, 1992;
17. Dutescu, A. - Informatia contabila si pietele de capital, Ed. Economica, Bucuresti, 2000;
18. Eiteman, W.; Dice, Ch.; Eiteman, D. - The Stock Market, 4th edition, McGraw Hill, New
York, 1969;
19. Fabozzi, F.; Modigliani, F.; Ferry, M. - Foundations of Financial Markets and
Institutions, Prentice Hall International, London, 1994;
20. Fatu, S. - Piata romaneasca de capital privita din interior, Vox, Bucuresti, 1998;
21. Filip, Gh.; Onofrei, M.; Stoica, O. - The Public Policies in Romania's Transition to the
Market Economy, in Working Papers, Comhairle Series, No. Comh. 20, Faculty of
Business, University of Paisley, Scotland, 2000;
22. Filip, Gh., Onofrei, M. - Politici financiare, Sedcom Libris, Iasi, 2001;
23. Filip, Gh. (coord.) - Finante, Sedcom Libris, Iasi, 2001;
24. Fota, C. - Piata actiunilor, Ed. Expert, Bucuresti, 1999;
25. Fota, C.; Rosu - Hamzescu, I.; Ilinca, G.; Marginean, M. - Bursa la dispozitia
intreprinzatorului, Mondo-Ec, Craiova, 1992;
26. Francu, M. - Piata de capital, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 1998;
27. Gallois, D. - Bursa. Origine si evolutie, Teora, Bucuresti, 1997;
28. Gelidon, A. - La bourse, marche financier ou casino?, Sirey, Paris, 1991;
29. Ghilic Micu, B. - Bursa de valori, Ed. Economica, Bucuresti, 1997;
30. Gradu, M. - Tranzactii bursiere, Ed. Economica, Bucuresti, 1995;
31. Halpern, P.; Weston, F.; Brigham, E. - Finante manageriale, Ed. Economica, Bucuresti,
1998;
32. Hindle, T. (coordonator) - Finante. Ghid propus de The Economist Books, Nemira,
Bucuresti, 1998;
124
33. Isan, V. - Foreign Direct Investments in Central European Countries, in Analele
stiintifice ale Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, (serie noua), Tomul XLII-XLIII, Stiinte
Economice, Ed. Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1996-1997;
34. Jacquillat, B.; Solnik, B. - Les marches financiers et la gestion de portefeuille, Dunod,
Paris, 1990;
35. Kohn, M. - Money, banking and financial markets, The Dryden Press, Chicago, 1991;
36. Lamy, P. - Les bourses de valeurs, Economica, Paris, 1995;
37. Mc Kinnon, R. - Etapele procesului de liberalizare economica. Managementul financiar
in procesul de tranzitie la o economie de piata, All, Bucuresti, 1996;
38. Perquel, J. J. - Les bourses americaines, Vuibert, Paris, 1992;
39. Popa, I. - Bursa, vol. I, II, Adevarul, Bucuresti, 1993, 1994;
40. Popescu, V. - Bursa si tranzactii cu titluri financiare, Ed. Asociatia Sportiva Cal Clubul
Roman, Bucuresti, 1993;
41. Prisacariu, M. - Finantarea serviciilor publice si piata obligatiunilor guvernamentale, in
volumul Formarea de specialisti si calitatea serviciilor in administratia publica, Sedcom
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.