Finanțe Publice

1.1. Notiunea de finante si premisele existentei finantelor

Aparitia si cristalizarea notiunii de "finante" se inscrie in amplul proces evolutiv

al societatii omenesti. Semnificatiile sale s-au conturat pe fundalul exprimarii valorice

prin bani a proceselor si relatiilor economice, sub impactul dezvoltarii schimbului de

marfuri si organizarii sociale a comunitatilor umane.

Sub aspect etimologic, studiile intreprinse au condus la constatarea ca la originea

cuvantului "finante" s-au aflat unele expresii utilizate, din vechime, in limba latina,

precum "finantio", "financias" sau "financia pecuniaria" cu intelesul generic de "plata in

bani". Se admite, de asemenea, ca aceste expresii proveneau, la randul lor, din cuvantul

latinesc "finis", care, in mod obisnuit, avea acceptiunea de "termen de plata".

Totodata, este de remarcat ca, inca din secolul al XV-lea, in limba franceza isi

facusera aparitia cuvintele "finance", prin care era desemnata o suma de bani sau un venit

apartinand organelor de stat, respectiv "finances" cu semnificatia, mai larga, de

patrimoniu al statului. Aproximativ in aceeasi perioada circulau si expresii ca "hommes

des finances" si "financiers", folosite pentru a-i denumi pe arendasii de impozite sau

persoanele insarcinate cu strangerea veniturilor pentru rege.

Asemanator, in limba germana, tot din secolul XV, dateaza folosirea cuvintele

"Finanz", cu intelesul de "plata in bani" si "Finanzer", in acceptiunea generica de

camatar (persoana care acorda imprumuturi cu dobanzi ridicate).

Radacinile de ordin lingvistic ale cuvantului "finante" reliefeaza cu pregnanta

ingemanarea acestora cu "banii", a caror prezenta a marcat profund viata economica si

sociala, jucand un rol major in dezvoltarea societatii omenesti si constituindu-se ca

premisa esentiala a nasterii si existentei finantelor. In mod obiectiv, aparitia "banilor" a

precedat-o pe cea de "finante", desi, in planul activitatii practice, semnificatiile atribuite

acestor notiuni s-au intrepatruns, iar procesele economice si relatiile bazate pe folosirea

banilor sau exprimate baneste sunt considerate, cel mai adesea, in mod global,

"financiare".

Existenta si folosirea banilor, respectiv dezvoltarea relatiilor marfa-bani

reprezinta, deci, prima premisa a manifestarii finantelor, ca fenomen economic si social.

La randul sau, aparitia banilor pe scena istoriei a reprezentat un fenomen obiectiv,

determinat de dezvoltarea schimbului de marfuri, de la forma cea mai simpla, in care o

marfa se schimba pe alta, la folosirea unei singure marfi, acceptata la schimb ca

echivalent general pentru toate celelalte, denumita generic "bani". Aceasta s-a produs in

cadrul unui proces evolutiv complex si indelungat, in relatie directa cu diviziunile sociale

ale muncii, dezvoltarea factorilor de productie, ridicarea productivitatii, cresterea

volumului si diversificarea structurii productiei, etc.

Este semnificativ faptul ca, pana la prima diviziune sociala a muncii, economia

avea un profund caracter natural inchis, productia limitandu-se la asigurarea strictului

necesar consumului propriu, fara a permite obtinerea unui surplus, care sa poata fi

6

destinat schimbului. Abia prin separarea triburilor de pastori, care a marcat o prima mare

diviziune si specializare a muncii, s-a dat un impuls productivitatii si s-au creat premisele

economiei de schimb, pe seama surplusului de produse realizat fata de nevoile proprii de

consum. Adancirea diviziunii muncii si a specializarii in productie, urmate de separarea

negustorilor, au coincis cu dezvoltarea schimbului de marfuri, inclusiv a modalitatilor de

realizare a acestuia.

Conditiile obiective de desfasurare a schimbului, ca element esential in

dezvoltarea productiei si economiei, au impus oamenilor preferinta pentru procurarea si

pastrarea anumitor marfuri, tinand seama de valoarea lor de schimb si nu de

intrebuintarea lor imediata.

Comparativ cu schimbul direct al unei marfi pe alta marfa, trecerea la folosirea

anumitor marfuri si, in final, a uneia singure, respectiv a marfii-ban ca intermediar a mai

multor schimburi, a eliminat o multitudine de dificultati in derularea lantului de

tranzactii, permitand reducerea numarului acestora si un cost cu mult inferior pentru

efectuarea lor. Astfel, daca presupunem ca toti participantii la un lant de "n" tranzactii

accepta schimbarea marfurilor lor pe una speciala (bani), oricare combinatie de

transformare a unei marfi in alta marfa se reduce la numai 2(doua) operatiuni, ce pot fi

redate sintetic prin relatiile:

M1-B si B-Mn.

In noile conditii, gradul de incertitudine si costurile implicate se reduc foarte mult,

iar in contextul mutatiilor survenite pe planul folosirii lor "importanta banilor rezida, mai

ales, in continutul lor informational care reduce incertitudinea implicata in specializare (a

muncii - n.n.) si comert"1. Cu deosebire in lumea moderna, exprimarea prin bani a valorii

diferitelor marfuri si servicii, ce se produc si comercializeaza in conditii de timp si spatiu

diferite, asigura, mai ales, in cadrul procesului decizional " o legatura esentiala intre

prezent si viitor intr-o lume incerta"2.

Prezenta banilor este, deci, expresia manifestarii unor legitati economice,

constituind un rezultat spontan al dezvoltarii societatii si nu un act de vointa cu caracter

administrativ. Banii nu sunt o fictiune juridica sau o creatie a ordinii de drept, ci au o

existenta obiectiva, desi formele concrete sub care au aparut si functioneaza contin si

elemente de ordin subiectiv.

Desprinsa din lumea marfurilor, ca o marfa speciala avand insusiri deosebite,

banii s-au concretizat de-a lungul timpului, mai intai, prin bunuri de o anumita utilitate,

acceptate ca marfuri la schimbul cu oricare alta marfa sau serviciu. In aceasta ipostaza,

inclusiv sub forme ale metalelor pretioase (aur, argint), banul-marfa echivala, in fapt, cu

celelalte bunuri si servicii de diverse intrebuintari (posibile de achizitionat cu ajutorul

sau) si exprima valoarea acestora prin raportarea la propria sa valoare. Utilitatea banuluimarfa

se revela, astfel, in primul rand, ca expresie a utilitatilor multiple ale bunurilor si

serviciilor obtenabile in schimbul sau.

Participantii la viata economica si sociala desfasoara astfel o ampla activitate

mijlocita de bani si concretizata in evaluarea, procurarea si alocarea resurselor in forma

2. Albrecht, P. W., Economics, Prentice Hall Inc., New Jersey, 1993

3. Artus, P., Deficits publics, Economica, Paris, 1996

4. B.cescu, M.; B.cescu-C.rbunaru,A., Macroeconomie i politici macroeconomice ,

Editura ALL, Bucure.ti, 1998

5. B.l.nescu, R., a., Sistemul de impozite, Editura Economic., Bucure.ti, 1994

6. Blaug, M., Teoria economic. in retrospectiv. , Editura Didactic. i Pedagogic.,

Bucure.ti, 1992

7. Bran, P., Mecanismul monetar actual, Editura tiin.ific. i Enciclopedic., Bucure.ti,

1984

8. Buchanan, J., Flowers, M., The public finance, Richard Irwin, London, 1975

9. Cullis, J., Jones, Ph., Public finance and public choice, Oxford University Press,

1998

10. D.ianu, D., Echilibrul economic i moneda, Editura Humanitas, 1993

11. Dornbusch, R., Fischer., S, Macroeconomia, Editura Sedona, Timi.oara, 1997

12. Duverger, Maurice, Finances Publiques, Editura P.U.F., Paris, 1975

13. Filip, Gh., Finan.ele Romaniei, Editura Univ. ?gAl.I.Cuza?hIa.i, 1985

14. Filip, Gh.(coord.), Finan.e , Editura Sedcom Libris, Ia.i, 2001

15. Filip, Gh. (coord.), Impactul factorilor financiar-monetari asupra dezvolt.rii

economice, Editura Sedcom Libris, Ia.i, 2001

16. Filip, Gh.(coord.), Finan.e, Editura Junimea, Ia.i, 2002

17. Filip, Gh. (coord.), Integrarea politicilor financiar-monetare in strategiile de

dezvoltare durabil., Editura Junimea, Ia.i, 2002

18. Filip, Gh.; Onofrei, M., Sisteme administrative comparate, Editura Sedcom Libris,

Ia.i, 2000

19. Filip, Gh.; Onofrei, M., Administra.ie public., Editura Funda.ia Gh.Zane, Ia.i, 1998

20. Filip, Gh. (coord.), Probleme ale moderniz.rii administra.iei publice, Editura

Sedcom Libris, Ia.i, 2002

21. Filip, Gh.; Onofrei, M., Politici financiare, Editura Sedcom Libris, Ia.i, 2001

22. Friedman, M. Capitalism i libertate, Editura Enciclopedic., Bucure.ti, 1995

23. Galbraith, J.K., tiin.a economic. i interesul public, Editura Politic., Bucure.ti,

1970

24. Gallois, D., Bursa. Origine i evolu.ie, Editura Teora, Bucure.ti, 1997

25. Gines de Rus, Analisis coste-beneficio, Editura Ariel S.A., Barcelona, 2001

26. Gwartney, J., Stroup, R., Macroeconomics. Private and public choice, New York,

130

London etc. 1990

27. Gwartney, J., Stroup, R., Economie i propseritate, Editura Alutus, Bucure.ti, 1995

28. Hoan , N. , Finan.ele firmei , Editura Continent, Bucure.ti, 1996

29. Hyman, D.N., Public finance, CBS, CBS College Publisching, New York, 1987

30. Jeze, G., Cours de finances publiques, Paris, 1936

31. Jose, M.Marin; Gonzala, Rubio, Economia financiera, Editura A.Bosch, Barcelona,

2001

32. Keynes, J.M., Teoria general. a folosirii mainii de lucru, a dobanzii i a banilor,

Editura tiin.ific., Bucure.ti, 1970

33. Kiritescu, C., Moneda-mic. enciclopedie, Editura Enciclopedic., Bucure.ti, 1998

34. Leon, Gh., Elemente de tiinta financiar., Editura ?gCartea romaneasc.?h, Cluj, 1925

35. Llau, P., Economie financiere publique, , P.U.F., Paris, 1996

36. Madgearu V.N., Drumul echilibrului financiar, Atelierele "Adev.rul", Bucure.ti, 1935

37. Manolescu, Gh., Buget : abordare economic. i financiar., Editura Economic.,

Bucure.ti, 1997

38. Manolescu, Gh. (coord.), Politici economice, Editura Economic., Bucure.ti, 1997

39. Mayer, T., Dusenberry, J., Aliber, R., I, Banii, activitatea bancar. i economia, Editura

Didactic. i Pedagogic., Bucure.ti, 1993

40. Mo.teanu, T., Buget i trezorerie public., Editura Didactic. i Pedagogic., Bucure.ti,

1997

41. Musgrave, R. A.; Musgrave, P. B. , Public finance in theory and practice , Mc-Graw

Hill Inc, 1989

42. Orsoni, G., Finances publiques, Paris, Publisud, 1989

43. Percebois, J., Economie des finances publiques, Armand Colin, Paris, 1991

44. Picard, J.F., Finances publiques, LITEC, Paris, 1997

45. Samuelson, P.; Nordhaus, W., Economie politic. , Editura Teora, Bucure.ti, 2000

46. Smith, Adam, Avu.ia na.iunilor, Editura Academiei Romane, Bucure.ti, 1965

47. Stancu, I., Finan.e, Editura Economic., Bucure.ti, 1997

48. Talpo., I., Finan.ele Romaniei, Editura Sedona, Timi.oara, 1995

49. Toma, M.; Alexandru,F., Finan.e i gestiune financiar., Editura Economic., Bucure.ti,

1998

50. Turliuc, V., Cocri., V., Moned. i credit, Editura Ankarom, Ia.i, 1997

51. Utrila, A.; Urbanos, R., La economia publica en Europa, Editorial Sintesis Espana,

Madrid, 2001

52. V.c.rel, I, Bercea, F., Asigur.ri i reasigur.ri, Editura Expert, 1999

53. V.c.rel, I., Rela.ii financiare interna.ionale, Editura Academiei Romane, Bucure.ti,